Anul 2022 a fost un an prost pentru democraţie, este concluzia rapoirtului “Starea democraţiei în 2022”, lansat miercuri de Coaliţia Grupul ONG-uri pentru Cetăţean. Documentul notează că au continuat acţiunile şi iniţiativele legislative menite să limiteze accesul publicului la informaţii şi decizii.
”„2022 a fost un an prost pentru democraţie” este concluzia raportului „Starea Democraţiei în 2022”, prezentat public miercuri şi realizat de CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare publică, Centrul pentru Inovare Publică şi ActiveWatch, organizaţii membre ale Grupului “ONG-uri pentru cetăţean".
Comform autorilor, raportul, ajuns la a treia ediţie, sintetizează munca de apărare a democraţiei şi libertăţilor civile pe care organizaţiile civice o derulează permanent, într-un mediu politic care alunecă în practici iliberale şi care, uneori, ameninţă chiar existenţa organizaţiilor neguvernamentale.
“În anul 2022 au continuat acţiunile şi iniţiativele legislative menite să limiteze accesul publicului la informaţii şi decizii. Raportul indexează încercările politicienilor şi ale instituţiilor publice de a limita vocile critice din societate – cetăţeni activi, presa independentă şi organizaţii neguvernamentale activiste. Puterea politică a urmărit descurajarea participării la adunări publice, limitarea accesului la informaţii de interes public, îngrădirea libertăţii de exprimare, precum şi slăbirea mecanismelor de monitorizare şi semnalare a ilegalităţilor, conflictelor de interese şi a abuzurilor din rândul administraţiei publice. Transparenţa decizională a fost grav afectată de introducerea unei excepţii arbitrare de la prevederile legii. Printre altele, aproape toate actele normative referitoare la cheltuirea sumelor uriaşe din PNRR au fost adoptate fără dezbatere, sub pretextul «urgenţei». Ceea ce ar trebui să fie proiectul major de modernizare şi dezvoltare a statului ajunge să fie un proces ţinut departe de ochii cetăţenilor şi care contribuie la slăbirea încrederii populaţiei în instituţiile publice”, se arată în comunicat ONG-urilor.
Coaliţia Grupul ONG-uri pentru Cetăţean mai subliniază că este îngrijorătoare şi creşterea influenţei structurilor militarizate în treburile publice, dublată de mecanisme slabe de control civil şi, în general, de o diluare a substanţei democraţiei.
”Instituţii cu rol de reglementare şi control sunt ineficiente, în bună măsură pentru că nu există nici standarde de profesionalism, nici transparenţă în procesul de numire politică a conducerii acestora. În acest context, raportul vorbeşte despre «democraţie ca formă fără fond», amintind şi de abuzul de legiferare prin ordonanţe, dar şi de refuzul Curţii Constituţionale de a judeca unele cauze sensibile, cum este modificarea prin ordonanţă a legii transparenţei decizionale”, mai precizează comunicatul autorilor studiului.
În anul 2022, mai arată autorii raportului, a continuat o tendinţă îngrijorătoare în finanţarea politică din România: formaţiunile politice primesc tot mai mulţi bani publici, fără obligaţia de a declara transparent ce fac cu ei.
Sursa citată adaugă faptul că partidele refuză să aplice legea accesului la informaţii de interes public, chiar şi atunci când pierd în instanţă, iar o mare parte a banilor merge către capitolul intitulat general „mass-media şi propagandă”, şi există suspiciuni rezonabile că influenţează conţinutul editorial, subminând unul din stâlpii democraţiei.
Autorii raportului au consemnat şi câteva veşti bune. Oana Preda, directoare a Centrului de Resurse pentru Participare Publică, unul dintre autorii raportului “Starea Democraţiei”, spune că au fost situaţii în care presiunea publică a funcţionat şi că unele iniţiative periculoase au fost retrase, cel puţin pentru moment. A fost amintită şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Bumbeş contra României, care a dat câştig de cauză activistului care fusese amendat pentru o acţiune civică de protest.
Coaliţia Grupul ONG-uri pentru Cetăţean este îngrijorată cu privire la continuarea tendinţelor iliberale în anul 2023.
“Toate aceste derapaje se întâmplă într-un context de potenţială creştere economică, bazată pe sume importante pentru investiţii publice, provenite mai ales din mecanismul european pentru redresare şi rezilienţă. Controlul fluxului de investiţii reprezintă, în sine, o miză politică majoră. Subvenţiile, privilegiile şi controlul investiţiilor publice (cu achiziţiile aferente), această relaţia opacă dintre bani şi politică, închide puzzle-ul degradării democraţiei din România. Politicieni lacomi şi mediocri au nevoie de linişte pentru a folosi banii publici în interes personal. Îşi asigură liniştea prin golirea de sens a instituţiilor democratice, prin numirea unor personaje dubioase în instituţiile de control, prin controlul politic asupra justiţiei şi prin intimidarea vocilor critice”, conchid autorii raportului.
Coaliţia Grupul ONG-uri pentru Cetăţean a mai transmis că anul 2023 este un an pre electoral important, urmând ca în 2024 cetăţenii să fie chemaţi la urne pentru a schimba conducerea politică la toate nivelurile.
“Raportul lansat astăzi este o oglindă a spaţiului politic şi a modului în care instituţiile publice au ales mai degrabă să urmărească agendele politice în dauna interesului public. 2023 trebuie, în opinia noastră, să fie un an al reconstrucţiei încrederii între cetăţeni şi clasa politică şi asta nu se poate face în lipsa angajamentelor ferme de reinstaurare şi consolidare a tuturor valorilor democraţiei. Astfel că acest raport este şi un apel la responsabilitate către clasa politică de a reveni în slujba cetăţenilor şi de a crea contexte favorabile libertăţii de exprimare şi libertăţii presei, transparenţei decizionale, dezbaterilor publice şi profesionalizării”, se mai menţionează în comunicat.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
