Liderul PSD Marcel Ciolacu a precizat că este „sfidător şi inadmisibil ca preşedintele Iohannis să tacă mâlc de 24 de ore şi să nu spună nimic faţă de comparaţia total deplasată între anexarea Crimeei de către Rusia şi pierderea Transilvaniei de către Ungaria”. Replica lui Ciolacu vine după ce preşedintele Ungariei, János Áder, a afirmat luni, la Kiev, în discursul pe care l-a rostit la summit-ul care a deschis seria de evenimente intitulată "Platforma Crimeea", că în mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care ştiu exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
„România nu are premier! România nu are preşedinte! România nu are oameni de stat care să ia poziţie atunci când ţara lor este umilită la cel mai înalt nivel. De la un mărunt ţepar penal blocat mental în numărătoarea delegaţilor la congres mă aşteptam să fie complet paralizat şi lipsit de reacţie în faţa declaraţiei revoltătoare a preşedintelui Ungariei. Dar este sfidător şi inadmisibil ca preşedintele Iohannis să tacă mâlc de 24 de ore şi să nu spună nimic faţă de comparaţia total deplasată între anexarea Crimeei de către Rusia şi pierderea Transilvaniei de către Ungaria. Nu există nicio comparaţie aici! Anexarea prin forţă a Crimeei este contestată şi nerecunoscută oficial de nicio ţară democratică. În schimb, Unirea Transilvaniei cu România este rezultatul voinţei unanime a românilor, consemnată în rezoluţia oficială a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 şi recunoscută în tratatele internaţionale – inclusiv în Tratatul de pace de la Versailles de după Primul Război Mondial”, a scris Marcel Ciolacu, marţi pe Facebook. 
 
El a mai spus că preşedintele Iohannis acuza, într-un mod aberant, PSD că vinde ungurilor Ardealul, iar acum tăcerea prezidenţială în faţa afrontului Ungariei la adresa statului român este echivalentă cu o trădare naţională.
 
„Anexarea prin forţă a Crimeei este contestată şi nerecunoscută oficial de nicio ţară democratică. În schimb, Unirea Transilvaniei cu România este rezultatul voinţei unanime a românilor, consemnată în rezoluţia oficială a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 şi recunoscută în tratatele internaţionale – inclusiv în Tratatul de pace de la Versailles de după Primul Război Mondial. Asta trebuia să afirme clar şi răspicat Cîţu şi Iohannis, ca oameni de stat şi ca români. Să apere interesul naţional şi să restabilească adevărul istoric. Dar ei tac, pentru că nu le pasă şi pentru că au jucat întotdeauna patriotismul la ruleta politică. Acum un an, Klaus Iohannis acuza aberant PSD că vinde ungurilor Ardealul. Azi, tăcerea prezidenţială în faţă acestui afront al Ungariei la adresa statului roman este echivalentă cu o trădare naţională. Iar fiindcă istoria nu uită şi nu iartă, îi spun atât preşedintelui: Jo napot kivanok, Iohannis!”.

Şeful statului ungar a subliniat că Ungaria susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită similarităţii acestei dureri.

Preşedintele maghiar a subliniat, totodată, că “ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”.

“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul
Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a explicat János Áder.

Au şi maghiarii experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat, a afirmat preşedintele.

“După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a amintit János Áder.

 
 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.