Curtea Constituţională arată, în motivarea respingerii sesizării opoziţiei privind comisiile parlamentare de anchetă, că orice persoană poate fi citată sau invitată, dacă reprezintă o instituţie publică, însă refuzul nu poate fi sancţionat de Parlament, ci doar de către "titularul acţiunii disciplinare", respectiv instituţia sau persoana de care depind ierarhic. CCR subliniază şi că anchetele parlamentare nu pot fi întrerupte de efectuarea unei anchete penale, ele putând coexista.
Motivarea se referă la decizia Curţii, din 21 iunie, prin care a fost respinsă sesizarea PNL-USR privind modificările aduse Regulamentului comun al Parlamentului, care a instituit obligativitatea prezenţei la comisiile parlamentare de anchetă a oricărei persoane, sub riscul unei plângeri penale în cazul refuzului. Aceleaşi modificări dispun şi ca anchetele parlamentare să poată fi desfăşurate în parlalel cu anchetele judiciare.
Curtea arată că textul Regulamentului diferenţiază între trei categorii de persoane care pot fi invitate: cei care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului, au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare.
Există şi o altă categorie, respectiv persoanele care pot să nu aibă nici o tangenţă cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor.
Decizia Curţii arată astfel că, spre exemplu, procurorii nu ar putea fi chemaţi la audieri, însă şefii Parchetelor pot fi invitaţi, deşi Ministerul Public nu se află sub control parlamentar.
Judecătorii CCR explică însă că ei nu pot fi sancţionaţi pentru refuzul de a participa de către Parlament, prin orice mijloc.
"Este firesc ca persoana citată să se prezinte şi să răspundă solicitărilor comisiei; constatarea şi stabilirea abaterilor disciplinare este, însă, de resortul exclusiv al titularului acţiunii disciplinare în cazul în care persoana citată nu îşi îndeplineşte aceste din urmă obligaţii, comisia de anchetă neputând avea o asemenea competenţă", se arată în motivare.
Curtea acceptă şi măsurile dispuse în Regulamentul Parlamentului, prin care refuzul de a oferi informaţii poate atrage depunerea unei plângeri penale, explicând că, în intrepretarea ei, această sancţiune nu este acordată ca urmare a neparticipării, ci ca urmare a strângerii unor informaţii privind posibilitatea unei infracţiuni.
"Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei nu constituie infracţiune, organele de urmărire penală nefiind sesizate pentru acest refuz, ci, în urma coroborării datelor existente, comisia poate sesiza organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unei infracţiuni", explică judecătorii.
CCR mai spune că anchetele parlamentare pot fi dispuse în paralel cu cele judiciare, considerând astfel modificările aduse Regulamentului ca fiind constituţionale.
"Este evident că activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangenţă cu o anchetă judiciară. Găsirea soluţiilor optime pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, descoperirea/ analiza/ evaluarea/ determinarea cauzelor unor evenimente importante în viaţa statului, prezentarea acestora publicului, transparenţa informaţiilor obţinute, dezbaterea acestora, remedierea deficienţelor funcţionale/ sistemice constatate sunt tot atâtea elemente care caracterizează şi, în acelaşi timp diferenţiază ancheta parlamentară de ancheta penală. Aşadar, nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară", se arată în decizie.
Curtea subliniază că un control parlamentar exercitat prin intermediul comisiilor, fie ele permanente sau speciale ad-hoc de anchetă, "nu poate fi considerat ca fiind doar o funcţie decorativă pe care Parlamentul ar exercita-o".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
