Curtea Constituţională afirmă, luni, despre declararea Strategiei privind biodiversitatea constituţională, că a fost respectată cerinţa solicitării fişei financiare şi a informării asupra implicaţiilor bugetare, iar critica privind subrogarea Parlamentului în atribuţiile Guvernului este una neîntemeiată.
Curtea Constituţională anunţă într-un comunicat oficial că a respins, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 este constituţională.
Curtea a constatat că a fost respectată cerinţa solicitării fişei financiare şi a informării asupra implicaţiilor bugetare, fiind astfel respectate imperativele constituţionale.
Totodată, a constatat că este neîntemeiată critica autorilor sesizării de neconstituţionalitate referitoare la subrogarea Parlamentului în atribuţiile Guvernului.
"Referitor la faptul că nu a fost stabilită sursa de finanţare a cheltuielilor bugetare pe care le implică legea criticată, Curtea a reţinut că Senatul a solicitat ca Guvernul să comunice, pe de o parte, punctul de vedere şi informarea asupra implicaţiilor bugetare, în conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) din Constituţia României şi ale Legii nr.314/2003 pentru modificarea art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, precum şi, pe de altă parte, fişa financiară, în conformitate cu prevederile art.15 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, rezultă că, din punct de vedere formal, a fost respectată cerinţa solicitării fişei financiare şi a informării asupra implicaţiilor bugetare", explică CCR în comunicatul oficial.
Potrivit CCR, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la încălcarea prevederilor art.1 alin.(4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat din perspectiva reglementării prin act normativ de nivelul legii, Curtea a constatat că Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 sunt instrumente de politică publică prin care se pune în practică Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, care schiţează poziţia Uniunii Europene privind cadrul post-2020 în materie de biodiversitate şi al căror obiectiv este de a pune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, în beneficiul naturii, al oamenilor şi al climei.
"În consecinţă, Curtea a reţinut că atât strategia antereferită, cât şi planul de acţiune aferent se încadrează noţional în ceea ce reprezintă o "politică nouă" pe care, în temeiul art.37 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, un Guvern demis nu ar putea să o promoveze pe calea unei hotărâri de Guvern. În consecinţă, în condiţiile în care la data de 5 mai 2026, actualul Guvern şi-a încetat mandatul, ca urmare a adoptării moţiunii de cenzură, de la acea dată aflându-se în situaţia prevăzută de art.110 alin.(4) din Constituţie, în prezent, în fapt, nu se poate prevedea un termen scurt sau o dată certă la care ar urma să funcţioneze un Guvern cu puteri depline şi care ar putea adopta o hotărâre de Guvern în aplicarea funcţiei sale proprii de reglementare, astfel încât singura modalitate de legiferare care să permită respectarea datei-ţintă de 1 septembrie 2026 este adoptarea unei legi de către Parlament. Acesta, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, are, de principiu, obligaţia constituţională de a legifera în orice domeniu şi în privinţa oricărui raport juridic reflectat din viaţa socială, economică, culturală, juridică a statului, deţinând, prin voinţa Adunării constituante, monopol de legiferare", explică judecătorii CCR.
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind nerespectarea cerinţelor de calitate a legii, Curtea a constatat că textele de lege criticate sunt clare, fluente şi inteligibile, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce care să le împiedice în a fi aplicate.
"Curtea a subliniat că inserarea strategiei naţionale şi a planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 în două anexe ale legii criticate reprezintă un element de tehnică legislativă care nu impietează asupra coerenţei textului normativ. Totodată, folosirea unor termeni generali în legea criticată este neconstituţională doar dacă aduce atingere în final unor drepturi, libertăţi sau principii de rang constituţional. Or, nu se încadrează într-o astfel de tipologie nici obligaţia de adoptare a unor măsuri legislative viitoare, care pot fi promovate de legiuitorul primar sau de către cel delegat, nici invocarea unor proiecte de interes strategic naţional ori european, definite ca atare în instrumentele de prezentare şi motivare ale proiectelor de acte normative care să permită identificarea lor de către orice persoană interesată, şi nici invocarea actelor obligatorii ale Uniunii Europene în materie, în condiţiile în care cele două instrumente de politică publică pun în practică politica Uniunii Europene în materia biodiversităţii", menţionează CCR,
Curtea mai afirmă că "sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conţinutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret, or, funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai la îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent, cu atât mai mult cu cât una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive.
"În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecă referitoare la nerespectarea controlului judecătoresc al actelor administrative, Curtea a constatat că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi, în realitate, de modalitatea de reglementare aleasă, ceea ce nu constituie per se un element de neconstituţionalitate care să fie cenzurat de Curtea Constituţională, astfel încât critica nu poate fi reţinută", se mai arată în comunicat.
Referitor la critica de neconstituţionalitate intrinsecă privind afectarea caracterului deliberativ şi a autonomiei autorităţilor locale, Curtea a reţinut că aceasta este o falsă problemă, iar critica de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută, în condiţiile în care, de esenţa hotărârilor consiliilor locale şi ale consiliilor judeţene este faptul că acestea sunt adoptate prin vot, indiferent de caracterul acestora.
"De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ prevede expres, la art.139 alin.(1) şi art.182 alin.(1), că, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local/judeţean adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz, fără să facă distincţie între hotărâri cu caracter individual sau normativ", explică CCR.
Medikatv.ro
