Curtea Constituţională a admis miercuri parţial sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Astfel, CCR a respins ca neîntemeiată obiecţia şefului statului privind reglementarea prin care funcţia de preşedinte al ANCOM este asimilată uneia de ministru, iar cea de vicepreşedinte al instituţie e asimilată funcţie de secretar de stat şi prin urmare prevederea este constituţională. Judecătorii Curţii au decis că este neconstituţională reglementarea privind modul de adoptare a hotărârilor ANCOM, prin majoritate simplă. CCR a mai admis şi a decis că sunt neconstituţionale şi anumite părţi ale legii care vizează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Comitetului de reglementare pentru numire.
„Cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art.I pct.1 şi ale art.II şi cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte celelalte dispoziţii: 1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art.11 ind. 1], art.I pct.2 [cu referire la art.11 ind. 2 alin.(5) şi alin.(10] şi ale art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii sunt neconstituţionale; 2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 [cu referire la art.11 alin.(2), (3) şi (5)] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR, într-un anunţat de presă.
Referitor la admiterea obiecţie de neconstituţionalitate a lui Klaus Iohannis pe dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art.11 ind. 1], art.I pct.2 [cu referire la art.11 ind. 2 alin.(5) şi alin.(10] şi ale art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 22/2009 privind înfiinţarea ANCOM, acestea sunt următoarele din sesizarea formulată de şeful statului:
„Art. I pct. 2 din legea dedusă controlului de constituţionalitate - cu referire la art. 112 alin. (5) din OUG nr. 22/2009 - încalcă art. 16 şi art. 148 alin. (2) şi (4) prin raportare la art. 31, art. 45, art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (3) din Constituţie. Potrivit art. 11 indice 2 alin. (5) nou introdus: „Membrii Comitetului de reglementare, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru numire: a) să fie cetăţeni români, cu o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul comunicaţiilor, în domeniul ştiinţelor inginereşti, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale ştiinţelor sociale; b) să nu exercite alte funcţii publice sau private, cu excepţia celor didactice din învăţământul superior, a creaţiilor artistice şi literare; c) să nu aibă antecedente penale; d) să nu deţină acţiuni sau părţi sociale, direct sau indirect, la societăţi cu activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştal sau cu alte activităţi din domeniul de reglementare al ANCOM şi să nu facă parte din organele de conducere ale unor astfel de societăţi; e) în timpul exercitării mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele nu pot fi membri ai unui partid politic”.
Preşedintele Iohannis mai argumenta că „având în vedere că legea dedusă controlului de constituţionalitate instituie un organism colectiv - Comitetul de reglementare al ANCOM, format din 7 membri care va îndeplini funcţia de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice şi audiovizuale, precum şi al serviciilor poştale - apreciem că reglementarea criticată este una incompletă, iar incompatibilitatea nu ar trebui să se limiteze doar la unii dintre membrii Comitetului de reglementare”.
De asemenea, CCR a admis că sunt neconstituţionale prevederile din articolul II al actului normativ.
Potrivit sesizării formulate de Klaus Iohannis, „dispoziţiile art. II din legea dedusă controlului de constituţionalitate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5), art. 15 alin. (2), art. 147 alin. (4), precum şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, prin raportare la normele constituţionale de referinţă, respectiv art. 116 alin. (2) teza finală, art. 117 alin. (3) şi art. 11”.
Articolul II prevede următoarele: „În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se numeşte Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, format din 7 membri, inclusiv preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi, prevăzut la art. 11 alin. (l) - (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare”.
„În ceea ce priveşte sintagma „inclusiv preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi”, apreciem că numirea unui nou preşedinte şi a unor noi vicepreşedinţi ANCOM în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii criticate contravine art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 147 alin. (4), precum şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie prin raportare la normele constituţionale de referinţă, respectiv art. 116 alin. (2) teza finală, art. 117 alin. (3) şi art. 11. Menţionăm că mandatul în curs al preşedintelui ANCOM încetează la data de 11 mai 2023, acesta fiind numit în funcţie pentru perioada rămasă din mandatul de 6 ani început la data de 11 mai 2017, prin Hotărârea Parlamentului nr. 93 din 7 noiembrie 2017 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 877 din data de 7 noiembrie 2017). Totodată, mandatele în curs ale vicepreşedinţilor ANCOM încetează pe data de 11 octombrie 2023, aceştia fiind numiţi în funcţiile respective, pe o durată de 6 ani, prin Hotărârea Parlamentului nr. 79 din 11 octombrie 2017 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 805 din 11 octombrie 2017)”, arată sesizarea preşedintelui României.
Prevederile prin care funcţia de preşedinte ANCOM e asimilată celei de ministru şi cele privind salarizarea acestuia sunt constituţionale
În schimb, CCR a decis cu majoritate de voturi să respingă, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 [cu referire la art.11 alin.(2), (3) şi (5)] din Legea care modifică OUG 22/2009 privind înfiinţarea ANCOM. Prin urmare, aceste prevederi sunt constituţionale. Este vorba de modificările prin care de preşedinte al ANCOM este asimilată uneia de ministru, iar cea de vicepreşedinte al instituţie e asimilată funcţie de secretar de stat. Salariul preşedintelui instituţiei ete stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, iar cel al vicepreşedinţilor ANCOM la nivelul a 4,5 salarii medii, mai prevede propunerea legislativă.
„La art. I pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, cu referire la art. 11 alin. (2), (3) şi (5) din OUG nr. 22/2009, se prevede că: «(2) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM sunt funcţii de demnitate publică asimilate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat, care conferă dreptul la organizarea cabinetului demnitarului, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Personalului din cadrul cabinetului demnitarului i se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 18 alin. (4). (...) (5) Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a 4,5 salarii medii la nivelul instituţiei, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an»”, arată obiecţia de neconstituţionalitate a preşedintelui Iohannis.
El preciza că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: „Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică personalului din Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii”.
„Analizând prevederile legale aplicabile celorlalte autorităţi publice autonome enumerate alături de ANCOM în cuprinsul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, se poate constata că niciuna dintre funcţiile de conducere de la nivelul fiecăreia dintre acestea nu este asimilată celor de ministru sau de secretar de stat”, mai spunea şeful statului, în sesizare.
Conform şefului statului „ca efect al normei deduse controlului de constituţionalitate, prin asimilarea funcţiilor respective, ANCOM ar deveni singura autoritate dintre cele prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 cu privire la care s-ar crea un regim juridic hibrid în privinţa statutului şi salarizării aferente funcţiilor de demnitate publică. Astfel, pe de o parte, funcţiile respective vor deveni funcţii de demnitate publică, asimilate în rang cu cele de ministru sau secretar de stat, însă, pe de altă parte, salarizarea acestor funcţii nu va urma regimul juridic pentru funcţiile cu care sunt asimilate, respectiv cel prevăzut în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pe cale de consecinţă, asimilarea nou instituită nu ar mai justifica includerea ANCOM în rândul autorităţilor enumerate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, întrucât asimilarea ar atrage chiar incidenţa dispoziţiilor cuprinse în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017. Aşadar, din coroborarea prevederilor de mai sus rezultă că regimul juridic al salarizării aplicabil funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM devine unul neclar, aspect ce ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii”.
Senatul a adoptat, pe 8 septembrie, decizional, proiectului de lege prin care „funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM sunt funcţii de demnitate publică asimiliate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat, care conferă dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare”.
Un alt amendament al senatorului PSD Scarlat Iriza stabileşte că: „Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a 4,5 salarii medii la nivelul instituţiei, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul lunii ianuarie a fiecărui an”.
De asemenea, hotărârile ANCOM sunt adoptate cu majoritate simplă. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui este decisiv – amendament liderul senatorilor PSD Radu Preda.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
