Raportul avertizează că Uniunea Europeană ar putea eşua să îşi atingă obiectivele climatice, deoarece aceste eforturi se bazează în mare măsură pe absorbţia vehiculelor electrice care funcţionează cu baterii formate dintr-un cocktail de metale, de la cobalt la nichel şi litiu.
ECA, auditorul extern independent al UE, a declarat că aproape una din cinci maşini noi înmatriculate în bloc în 2021 a fost cu încărcare electrică.
Cererea este aşteptată să crească, estimându-se că aproximativ 30 de milioane de vehicule cu emisii zero vor ajunge pe drumurile europene până în 2030, iar vânzarea de maşini noi pe benzină şi diesel va fi interzisă până în 2035.
Cu toate acestea, strategia UE nu a ţinut cont de capacitatea blocului de a satisface această nouă cerere de baterii.
"UE aspiră să devină o putere globală a bateriilor, pentru a-şi asigura suveranitatea economică, dar va reuşi? Şansele nu sunt bune", a declarat reporterilor Annemie Turtelboom, care a condus auditul ECA.
”Ne confruntăm cu riscul ca fie UE să-şi rateze obiectivele privind emisiile pentru 2035, fie să atingă acest obiectiv prin bateriile importate... ceea ce ar dăuna industriei europene şi ar veni la preţuri foarte mari din ţări terţe”.
Aprovizionarea cu materii prime a UE este foarte concentrată în câteva ţări cu riscuri geopolitice, ceea ce ar putea duce la lipsuri.
Pentru cinci materiale cheie, dependenţa UE de importuri a fost în medie de 78%, a spus CCE.
”UE nu trebuie să ajungă în aceeaşi poziţie de dependenţă cu bateriile ca şi cu gazele naturale din Rusia”, a spus Turtelboom.
Aproximativ două treimi din cobaltul mondial provine din Republica Democrată Congo, 40% din grafitul natural provine din China, iar UE depinde în totalitate de importurile de litiu rafinat.
China reprezintă 76% din capacitatea globală de producţie a bateriilor.
Extracţia în Europa va dura prea mult. Portugalia, care deţine cele mai mari rezerve de litiu din bloc, nu se aşteaptă ca producţia să înceapă până în 2026. În plus, CCE a spus că UE rămâne în urmă în ceea ce priveşte competitivitatea costurilor, în parte din cauza preţurilor ridicate ale energiei, în timp ce datele Comisiei UE rămân depăşite şi incomplete, iar finanţarea publică rămâne necoordonată, ceea ce duce la suprapuneri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
