Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nic (PNL), a transmis un mesaj cu prilejul împlinirii a 33 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara, un document citit în balconul Operei din Timişoara care anunţa că idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989 au fost trădate, iar Revoluţia trebuia să continue paşnic. Alin Nica afirmă că, fără acest document, ”probabil am fi admirat acum la televizor realizările măreţului popor rus”, din apartamentele neîncălzite.
Alin Nica scrie, sâmbătă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că de-a lungul timpului şi-a dat seama cît de vizionar este textul Proclamaţiei de la Timişoara.
”Se împlinesc astăzi 33 de ani de când, din balconul Operei, regretatul George Şerban citea Proclamaţia de la Timişoara. Eram foarte tânăr în acea vreme dar încă îmi amintesc discuţiile purtate. De-a lungul timpului am început să văd cu alţi ochi documentul şi mi-am dat seama cât de reprezentativ şi vizionar este. Istoria însăşi a dat dreptate Proclamaţiei de la Timişoara şi este evident cum timpul a rezolvat natural parte din punctele menţionate în document. Dacă Proclamaţia ar fi fost pusă în practică aşa cum a fost gândită, perioada dură de tranziţie ar fi fost scurtată semnificativ”, a transmis Alin Nica.
Liderul CJ Timiş mai scrie că a trecut de la revoltă, la supărare, de la dezamăgire la lehamite, dar acum are un sentiment de recunoştinţă.
”Recunosc, am trecut prin etape de revoltă, de supărare, de dezamăgire sau de lehamite. Acum, după 33 de ani, realizez că nu trebuie să fiu nici supărat şi nici dezamăgit. Sentimentul pe care îl am este unul de recunoştinţă. Sunt recunoscător că, în 11 martie 1990, timişorenii au avut limpezimea, curajul şi determinarea de a spune răspicat ce urmează să se întâmple”, mai scrie Nica.
Alin Nica este de părere că, dacă timişorenii nu porneau Revoluţia din Decembrie 1989 şi dacă nu exista Proclamaţia de la Timişoara, astăzi probabil din apartamentele neîncălzite urmăream realizările ”măreţului popor rus”.
”Pe toţi cei care astăzi sunt dezamăgiţi sau sceptici îi invit la un exerciţiu de imaginaţie. Gândiţi-vă cum ar fi fost dacă timişorenii nu ieşeau în stradă, dacă grupul care a redactat Proclamaţia ar fi fost la puşcărie. Ce eram noi astăzi? NATO? UE? Liberatate? Dezvoltare? Ar fi fost doar vorbe şoptite la întâlnirile din apartamentele neîncălzite. Probabil că am fi admirat la televizor realizările măreţului popor rus, am fi stat pe la cozi şi am fi vorbit cu teama de a nu fi arestaţi.
Ce a adus Proclamaţia în vieţile noastre? Eu zic că multe. Sigur poate nu cât ne-am fi dorit. Nu cu viteza pe care ne-am dorit-o. Dar la final, când tragem linia, nu putem să nu subliniem importanţa majoră a acestui document”, a mai precizat Alin Nica.
Proclamaţia de la Timişoara a fost adoptată şi citită, în 11 martie 1990, din balconul Operei din Timişoara, un simbol al Revoluţiei din Decembrie 1989.
Documentul anunţa că idealurile Revoluţiei au fost trădate şi că Revoluţia ar fi trebuit să continue pe cale paşnică.
Proclamaţia de la Timişoara conţine 13 puncte, însă Punctul 8 prevede interzicerea prin lege electorală a dreptului de a candida la funcţii în stat a foştilor activişti şi securişti, timp de trei legislaturi, iar ”preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
