Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare duminică, la ora 21:00, la închiderea urnelor, era de 48,95 %, iar la referendum de 41,23%, însă cifrele pot suferi uşoare modificări din cauza celor care încă se află în secţia de votare şi care, conform legii, au dreptul să voteze şi după această oră. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 21:00 era 39,49%, iar la europarlamentarele din 2014 a fost 32,26. Votul însă continuă la secţiile de vot din străinătate, unde ar urma să se încheie luni la ora 7:00 dimineaţa, cu secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii. Mii de români au stat la cozi uriaşe în străinătate pentru a vota. Ministerul Afacerilor Externe susţine că activităţile din secţiile de votare s-au desfăşurat în parametri normali, înregistrându-se doar ”incidente izolate”. MAE afirmă că au fost situaţii punctuale când au ajuns simultan cinci autocare cu alegători la aceeaşi secţie de votare sau momente când urnele de vot au fost umplute şi s-a aşteptat schimbarea lor. MAE precizează că numărul secţiilor de votare amenajate în străinătate este mult mai mare decât la alegerile precedente.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Mii de români stau la cozi în străinătate pentru a vota, temându-se că unii nu vor reuşi: Le cerem rudelor din Romania să voteze pentru noi
CITEȘTE ȘI MAE, despre aglomeraţia din străinătate: Au fost situaţii punctuale când au ajuns simultan cinci autocare cu alegători sau momente când urnele de vot au fost umplute şi s-a aşteptat schimbarea lor
CITEȘTE ȘI Ilfov şi Cluj, judeţele cu cea mai mare prezenţă la alegerile europarlamentare, Vaslui si Botoşani cea mai mică prezenţă

UPDATE - Prezenţă la ora 21:00 - 48,95 % la alegerile europarlamentare; 41,23% la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare duminică, la ora 21:00, la închiderea urnelor, era de 48,95 %, iar la referendum de 41,23%, însă cifrele pot suferi uşoare modificări din cauza celor care încă se află în secţia de votare şi care, conform legii, au dreptul să voteze şi după această oră. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 21:00 era 39,49%, iar la europarlamentarele din 2014 a fost 32,26. Votul însă continuă la secţiile de vot din străinătate, unde ar urma să se încheie luni la ora 7:00 dimineaţa, cu csecţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 52,25% %, iar la referendum 45,27%.

La secţiile din străinătate, până la acestă oră, pentru europarlamentare au votat 329.984 persoane, iar pentru referendum 326.170, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 8.941.305 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 7.532.172  de persoane.

UPDATE - Prezenţă la ora 20:00 - 46,40 % la alegerile europarlamentare; 38,96% la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 20:00,  de 46,40%, iar la referendum de 38,96%. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 20:00 era 38,70%.
 

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 49,27%, iar la referendum 42,55%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 297.509 persoane, iar pentru referendum 294.361, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 8.476.516 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 7.118.253 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 58,70 %, urmat de Cluj cu 57,19% şi de Sibiu cu 52,59 %, Braşov - 51,36%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui -  33,24%.

UPDATE - Prezenţă la ora 19:00 - 42,87 % la alegerile europarlamentare; 35,86% la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 19:00,  de 42,87 %, iar la referendum de 35,86%. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 19:00 era 36,97%.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 45,40%, iar la referendum 39,04%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 267.597 persoane, iar pentru referendum 264.598, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 7.832.880 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 6.551.417 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 53,28 %, urmat de Cluj cu 52,51% şi de Sibiu cu 48,78 %, Braşov - 47,78 %. .Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui -  31,03 %.

UPDATE - Prezenţă la ora 18:00 - 39,01 % la alegerile europarlamentare; 32,49 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 18:00,  de  39,01 %, iar la referendum de 32,49 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 18:00 era 34,45%.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 41,42%, iar la referendum 35,44%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 237.693 persone, iar pentru referendum 234.878, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 7.127.601 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 5.936.535 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 48,07 %, urmat de Cluj cu 47,54% şi de Sibiu cu 44,69 %, Braşov - 43,92%. .Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui -  28,26 %.

UPDATE - Prezenţa la urne la referendumul pe justiţie a depăşit 30%, cvorumul minim necesar pentru validare

Prezenţa la urne la referendumul pe justiţie a depăşit, la ora 17.16, 30%, cvorumul minim necesar pentru validarea consultării populare. Este vorba despre prezenţa la secţiile de votare deschise în ţară.

Pentru ca referendumul să fie validat este necesară însă îndeplinirea a două condiţii: să voteze cel puţin 30% din românii cu drept de vot, iar opţiunile valabil exprimate să reprezinte cel puţin 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente.

Pe listele electorale permanente sunt înscrişi 18.267.997 de votanţi, iar până la ora 17.16 au votat 5.483.491 de persoane.

Şi în diaspora au votat deja 213.778 de persoane la referendum.

UPDATE - Prezenţă la ora 17:00 - 35,01 % la alegerile europarlamentare; 29,11 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 17:00, de 35,01 %, iar la referendum de 29,11 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 17:00 era 30,81 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 37,55%, iar la referendum 32,05%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 205.519 persone, iar pentru referendum 202.912, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 6.396.379  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 5.319.539  de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu42, 67 %, urmat de Cluj cu 42,13% şi de Sibiu cu 40, 26 %, Braşov - 39, 91%. .Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 25,21 %.

UPDATE - Prezenţă la ora 16:00 - 31,12 % la alegerile europarlamentare, peste prezenţa de la parlamentarele din 2016 şi de la europarlamentarele din 2014; 26,01 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 16:00, de 31,12 %, iar la referendum de 26,01 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 16:00 era 27,07 %, iar la europarlamentarele din 2014 era 18,41 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 33,95%, iar la referendum 28,87%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 5.685.259  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 4.752.152  de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 38.09 %, urmat de Cluj cu 37,52% şi de Sibiu cu 36,06 %, Braşov - 35,95%. Constanţa - 35,58%.Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 22,37 %.

Ca şi în cazul altor alegeri, dinamica prezenţei la vot a început să scadă după ora 13:00, pentru ca de la ora 18:00 să reînceapă să crească. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

UPDATE - Prezenţă la ora 15:00 - 27,57 % la alegerile europarlamentare; 22,88% la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 15:00, de 27,57 %, iar la referendum de 22,88 % La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 15:00 era 23,73 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 30,08% , iar la referendum este 25,32%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 5.036.642  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 4.180.289  de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 33,55 %, urmat de Cluj cu 32,67% şi de Sibiu cu 31,72%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 19,35 %.

Ca şi în cazul altor alegeri, dinamica prezenţei la vot a început să scadă după ora 13:00, pentru ca de la ora 18:00 să reînceapă să crească. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

UPDATE - Prezenţă la ora 14:00 - 23,85 % la alegerile europarlamentare; 19,83% la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 14:00, de 23,85 %, iar la referendum de 19,83% La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 14:00 era 20,35 %.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 4.356.897  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 3.623.251 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 28.92%, urmat de Cluj cu 27,85% şi de Sibiu cu 27,69%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 17,33 %.

UPDATE - Prezenţă la ora 13:00 - 19,90 % la alegerile europarlamentare, peste prezenţa de la parlamentarele din 2016 şi de la europarlamentarele din 2014; 16,02 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 13:00, de 19,90 %, iar la referendum de 16,02 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 13:00 era 16,68 %, iar la europarlmentarele din 2014 era 12,54 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 20,96%, iar la referendum 17,15%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 3.636.347 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 2.926.787 de persoane.

La alegerile europarlamentare, prezenţe de peste 22% se înregistrează în Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Ilfov şi Sibiu.

UPDATE - Prezenţă la ora 12:00 - 15,06 % la alegerile europarlamentare; 12,42% la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 12:00, de 15,06 %, iar la referendum de 12,42%. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 12:00 era 12,47%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 2.751.405  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 2.269.804 de persoane.

Cei mai numeroşi votanţi sunt până la această oră cei din categoria 45 - 64 de ani, dar a început să crească şi prezenţa tinerilor.

Cea mai bună reznţă la europarlamentare ste în Ilfov, cu 18,42%, urmat de Teleorman cu 18.16%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 11,27%.

UPDATE - Prezenţă la ora 11:00 - 10,79 % la alegerile europarlamentare; 8.84 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 11:00, de 10,79 %, iar la referendum de 8.84 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 11:00 era 8,62%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 1.972.507  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 1.615.988 .de persoane.

Cei mai numeroşi votanţi sunt până la această oră cei din categoria 45 - 64 de ani.

Judeţul Teleorman este pe primul loc în topul prezenţei la europralamentare, cu 13,75 % prezenţă, prezenţe mari înregistrându-se şi în Dâmbovişa, Olt, Dolj, Ilfov Giurgiu. Judeţe cu şrezenţă slabă sunt Vaslui, Suceava, Covasna, Botoşani.

Secţiile de votare din ţară s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00.

UPDATEPrezenţă la ora 10:00 - 6,44 % la alegerile europarlamentare, mult peste prezenţa de la parlamentarele din 2016 şi de la europarlamentarele din 2014; 5,19 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 10:00, de 6,44 %, iar la referendum de 5,19 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 10:00 era 2,55 %, iar la uroparlmentarele din 2014 era de 4,61%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 1.178.217  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 949.922.de persoane.

Cei mai numeroşi votanţi sunt până la această oră cei din categoria 45 - 64 de ani.

Judeţul Teleorman este pe primul loc în topul prezenţei la europralamentare, cu 8.62 % prezenţă, prezenţe mari înregistrându-se şi în Dâmbovişa, Olt, Dolj, Ilfov Giurgiu. Judeţe cu şrezenţă slabă sunt Vaslui, Suceava, Covasna.

În cazul referendumului, judeţele cu prezenţă mare sunt Tulcea, Maramureş, Călăraşi.

UPDATEPrezenţă la ora 9:00 - 3,23% la alegerile europarlamentare şi de 2,70 % la referendum

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 9:00, de 3,23%, iar la referendum de 2,70 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 9:00 era 2,55 %.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul  591.674  de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 494.115.de persoane.

Cei mai numeroşi votanţi sunt până la această oră cei din categoria 45 - 64 de ani.

Judeţul Teleormn este pe primul loc în topul prezenţei la europralamentare, cu 4, 72 % preezenţă, urmat de Tulcea, Ilfov, Mhedinţi, Dâmboviţa, Constanţa.

În cazul referendumului, judeţele cu prezenţă mare sunt Tulcea, Maramureş, Călăraşi.

Secţiile de votare din ţară s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00.

UPDATE - Prezenţă de 1,31 % la alegerile europarlamentare şi de 1,07 % la referendum la o oră de la deschiderea secţiilor de votare

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 240.237 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 196.830 de persoane.

Cei mai numeroşi votanţi sunt până la această oră cei din categoria 45 - 64 de ani.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 8:00 era 1,06%. 

CITEȘTE ȘI Un număr de 1.145 de români aflaţi în străinătate au votat până duminică la ora 7:00 la alegerile europarlamentare; la referendumul pe justiţie şi-au exprimat opţiunea 1.118

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

 

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 - 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum - câte un buletin pentru fiecare întrebare. 

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 - 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

NUMĂRUL ALEGĂTORILOR

În cazul alegerilor pentru Parlamentul European, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.618 persoane, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale (LES) este 114 persoane, iar numărul total de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate cu drept de vot la acest scrutin este de 700.768 de persoane.

Pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este 18.267.997 de persoane. Pe lângă aceştia, în Registrul Electoral mai figurează 700.843 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care au drept de vot la acest scrutin.

DOCUMENTE NECESARE VOTULUI

Pentru cetăţenii care doresc să voteze, dar nu au carte de identitate valabilă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, cu sediul în Bucureşti, şi serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor din Capitală şi din judeţe sunt deschise şi astăzi.

Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine. Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie. 

CINE POATE VOTA

Pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, au drept de vot şi cetăţenii comunitari care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanţii României în Parlamentul European. Aceştia nu vor putea vota la referendumul naţional şi nu vor putea fi înscrişi în listele electorale suplimentare întocmite pentru referendum. Conform AEP, în listele electorale speciale s-au înscris 114 cetăţeni comunitari care şi-au exprimat dorinţa de a vota pentru reprezentanţii din România în Parlamentul European.

Alegătorul român înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene poate să voteze la referendumul naţional fără să dea o declaraţie în acest sens.

Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Pentru asigurarea corectitudinii alegerilor se va utiliza Sistemul de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului multiplu (SIMPV).

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul la vot.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv;
b) persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) persoana respectivă este arondată la altă secţie de votare;
d) persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă;
e) persoana respectivă figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
f) persoana respectivă se regăseşte în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;
g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:

a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot şi alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;
b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează în Sistemul informatic că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum şi sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, şi după ce alegătorul dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;
d) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secţie de votare din aceeaşi unitate administrativ-teritorială;
e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT“;
f) permite alegătorilor prevăzuţi la  art. 13 din Legea nr. 33/2007, să îşi exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT“.

Dacă aplicaţia SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secţie de votare, operatorul va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul va înregistra în SIMPV opţiunea alegătorului, aşa cum a fost comunicată de către acesta şi o va comunica preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcţie de opţiunile exprimate.

PROCEDURA DE VOT

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea "VOTAT", iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului. 

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 - 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI ATRIBUIREA MANDATELOR

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional. (2) Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face de către Biroul Electoral Central, după cum urmează: a) în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate; b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectateprin metoda d'Hondt. Metoda d'Hondt constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor; c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul.

Biroul Electoral Central înmânează candidaţilor aleşi un certificat constatator al alegerii.

Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscrişi. (2) În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă, în scris, că aparţin acestora. (3) Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată nulă. Înţelegerea prealabilă privind renunţarea la funcţia de membru din România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei.

VOTUL LA REFERENDUMUL PE JUSTIŢIE

La referendum, românii sunt chemaţi de preşedinte să răspundă cu „Da” sau „Nu” la următoarele întrebări:

1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Pentru a fi validat, la referendum trebuie să voteze cel puţin 30% din românii cu drept de vot. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării. Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Peste 50.000 de angajaţi ai MAI asigură ordinea şi liniştea publică, protecţia secţiilor de votare în afara acestora, precum şi cercetarea incidentelor electorale. De asemenea, angajaţii MAI vor asigura securitatea transportului dosarelor întocmite de birourile electorale din ţară către Biroul Electoral Central.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.