Liderii NATO se vor reuni la Vilnius în perioada 11-12 iulie pentru a aborda o gamă largă de subiecte, de la diviziunile privind candidatura de aderare a Ucrainei şi aderarea Suediei până la creşterea stocurilor de muniţii şi revizuirea, pentru prima dată după decenii, a planurilor de apărare, relatează Reuters.
Acesta va fi cel de-al patrulea summit NATO de la invazia Rusiei în Ucraina, primul având loc practic pe 25 februarie 2022, la doar o zi după asalt, urmat de reuniuni la Bruxelles şi la Madrid. Această serie extraordinară de întâlniri la nivel înalt contrastează cu ritmul anterior al summiturilor anuale ale NATO şi arată cum războiul de la uşa Alianţei Nord-Atlantice a forţat organizaţia militară să-şi consolideze cooperarea.
Măsurile de securitate la Vilnius vor fi sporite. Trei unităţi germane de apărare antiaeriană Patriot vor fi desfăşurate pentru a proteja locul de întâlnire, o premieră pentru un summit NATO. Avioane de vânătoare vor patrula, de asemenea, pe cerul Lituaniei, ţară care se află între enclava rusă Kaliningrad şi Belarus şi care mult timp a fost considerată un punct vulnerabil pe flancul estic al NATO.
ADERAREA UCRAINEI LA NATO
Summitul pare să fie dominat de modul în care NATO îşi va defini viitoarea relaţie cu Ucraina, pe fondul apelurilor repetate ale preşedintelui Volodimir Zelenski pentru ca Kievul să primească o invitaţie de aderare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus clar că Ucraina nu va deveni membră a alianţei cât timp războiul va fi în desfăşurare, iar la summitul de la Vilnius nu-i va fi lansată o invitaţie oficială de aderare.
Cu toate acestea, aliaţii sunt împărţiţi cu privire la rapiditatea cu care ar trebui să i se permită Ucrainei să adere după ce luptele se vor încheia. În timp ce ţările est-europene spun că o foaie de parcurs ar trebui să fie oferită Kievului la summit, Statele Unite şi Germania se feresc de orice mişcare care ar putea duce alianţa mai aproape de un război cu Rusia.
În perioada premergătoare reuniunii de la Vilnius, mai multe ţări au susţinut o propunere britanică de a permite Kievului să sară peste aşa-numitul program MAP (Membership Action Plan, Planul de acţiune în vederea aderării), care stabileşte obiectivele politice, economice şi militare pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească şi pe care alte state din Europa de Est, inclusiv România, a trebuit să le bifeze înainte de a adera la NATO. Printr-o astfel de măsură, alianţa ar putea răspunde cererilor de a merge dincolo de Declaraţia de la summitul de la Bucureşti din 2008, care a afirmat doar că Ucraina va deveni membră la un moment dat, fără a oferi Kievului o invitaţie sau un calendar real.
De asemenea, este probabil ca NATO să găsească o formulare mai puternică decât cea din 2008 pentru a sublinia perspectiva Kievului de a adera la alianţă. Liderii ar putea cădea de acord asupra unei formulări de genul "locul de drept al Ucrainei este în NATO", reluând remarcile făcute de Stoltenberg cu ocazia unei vizite la Kiev în aprilie, sau ar putea sublinia că "securitatea transatlantică ar fi incompletă fără Ucraina", notează Reuters.
GARANŢII DE SECURITATE PENTRU UCRAINA
Este de aşteptat ca liderii să discute şi despre ce asigurări de securitate ar trebui să primească Kievul pentru perioada de după război, chiar dacă aceste promisiuni vor fi pe baze bilaterale şi nu vor fi emise de alianţa însăşi.
Ele vor include probabil promisiunea continuării ajutorului militar şi financiar pentru Kiev, pentru a descuraja Rusia să întreprindă un nou atac după ce războiul se va încheia.
Stoltenberg a subliniat însă că NATO - în conformitate cu Articolul 5 din Tratatul de la Washington - va oferi garanţii de securitate depline doar membrilor cu drepturi depline ai alianţei.
CONSOLIDAREA FLANCULUI ESTIC AL NATO ŞI CONTRACARAREA RUSIEI
Liderii vor revizui, de asemenea, primele planuri de apărare elaborate de alianţă după Războiul Rece, detaliind modul în care NATO ar răspunde unui atac rusesc.
Relansarea aşa-numitelor planuri regionale reprezintă o schimbare fundamentală. Prin intermediul planurilor, alianţa oferă, de asemenea, îndrumări statelor membre cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica.
Zeci de ani, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, însă, în contextul în care cel mai sângeros război din 1945 încoace, în Ucraina, se desfăşoară chiar lângă graniţele sale, NATO avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de acelaşi rang, precum Moscova.
Turcia a blocat însă aprobarea planurilor din cauza formulărilor referitoare la locaţii geografice precum Cipru. Problema va fi lăsată liderilor să o rezolve, dacă aliaţii nu găsesc un consens înainte de summit.
NATO va ridica, de asemenea, ţintele pentru stocarea de muniţii, deoarece Kievul consumă obuze mult mai repede decât pot produce ţările occidentale.
În acelaşi timp, aliaţii vor arăta cum îşi propun să pună în aplicare obiectivul NATO, convenit la summitul de anul trecut de la Madrid, de a pune peste 300.000 de soldaţi în stare de alertă maximă, faţă de 40.000 în trecut, pentru a contracara Rusia.
SUEDIA
Suedia a sperat să devină la Vilnius cel de-al 32-lea membru al alianţei, dar Turcia continuă să blocheze aderarea sa, acuzând Stockholmul că oferă protecţie pe teritoriul său membrilor PKK, organizaţie considerată teroristă de Ankara. Turcia spune că Suedia trebuie să ia măsuri împotriva acestora înainte de a i se permite să adere la NATO.
Aliaţii speră că preşedintele turc Tayyip Erdogan va renunţa la veto cu ocazia summitului, dar nu este clar dacă acest lucru se va întâmpla.
2% DIN PIB PENTRU CHELTUIELILE MILITARE ALE NATO
Aliaţii NATO au ajuns la un acord pentru a ridica obiectivul alianţei privind cheltuielile militare, potrivit a doi diplomaţi.
Cei 31 de aliaţi au căzut de acord asupra unui angajament de durată de a investi în viitor cel puţin 2% din PIB-ul naţional în armatele lor, au declarat cei doi diplomaţi.
Stoltenberg intenţiona să facă din obiectivul anterior al NATO privind cheltuielile militare de 2% din PIB-ul naţional o cerinţă minimă mai degrabă decât un obiectiv de atins. Însă în 2023, chiar şi vechea ţintă va fi îndeplinită de doar 11 din cei 31 de membri ai alianţei, potrivit estimărilor NATO. Obiectivul a fost stabilit în 2014, când liderii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărare spre 2% din PIB-ul lor în decurs de un deceniu.
Cei 11 aliaţi în cauză sunt Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia şi Slovacia. În coada clasamentului se află Canada, Slovenia, Turcia, Spania, Belgia şi Luxemburg, ale căror cheltuieli de apărare au fost sub 1,4% din PIB.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
