Comisia Europeană notează, în raportul privind MCV dat publicităţii miercuri, că procedurile pentru numirea procurorilor-şefi nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor şi recomandă adoptarea unor criterii clare în acest sens. Executivul european menţionează că succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, dar pare să fie şi la rădăcina atacurilor orientate direct către magistraţie. CE recomandă, de aceea, adoptarea codului de conduită pentru parlamentari, dar şi pentru miniştri. Raportul critică şi faptul că, deşi deciziile CSM sunt transmise CNA, canalul mediatic care a preluat sau lansat atacul faţă de un magistrat nu corectează informaţia.
Comisia Europeană menţionează că rapoartele MCV succesive au pus în evidenţă faptul că, deşi a existat tendinţa ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent şi pe bază de merit, ”legea numirii procurorilor-şefi şi practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor”.
”Din experienţa trecută, acest lucru poate conduce la îndoieli cu privire la independenţa unui candidat, poate întârzia numirile datorită blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistraţi despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate. În Europa există diferite tradiţii legale cu privire la numirile în postul de Procuror General (sau în posturi similare de procurori de rang înalt) şi acest lucru este recunoscut de Comisia de la Veneţia. Cheia este însă de a se asigura garanţiile corespunzătoare în termeni de transparenţă, control şi echilibru, chiar şi în cazurile în care decizia finală se ia la nivel politic”, se arată în raport.
În acest sens, CE recomandă punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.
În ceea ce priveşte respectarea judecătorilor şi a procesului judiciar, în document se arată că ”succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni”.
”Totuşi, acest lucru pare să se afle la rădăcina unor atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie. Atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi, eventual, să intimideze diferiţii magistraţi. Critica excesivă sau personalizată adusă judecătorilor de către Parlament sau Guvern este contrară principiului respectului reciproc între instituţii şi este în contradicţie cu respectul pentru independenţa sistemului judiciar”, subliniază Comisia Europeană.
Raportul notează că, prin Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este desemnat drept principal apărător al independenţei justiţiei, iar concluziile acestuia oferă un sprijin nepreţuit magistraţilor, dar faptul că este dificil să se asigure un nivel echivalent de acoperire în mass-media a concluziilor CSM faţă de criticile iniţiale este simptomatic pentru provocările cu care se confruntă sistemul judiciar în ceea ce priveşte mass-media.
”Deşi hotărârile CSM sunt întotdeauna transmise Consiliului Naţional al Audiovizualului, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri reparatorii eficace sau corectarea informaţiei de către canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile. Aceasta este o consecinţă a unor probleme mai generale legate de libertatea de expresie în conformitate cu standardele Consiliului Europei şi cu jurisprudenţa CEDO”, se arată în raport.
CE menţionează că, în timp ce subiectul mai larg al reglementării mass-media şi al luării de măsuri reparatorii este, în sine, în afara domeniului de aplicare a MCV, există o legătură directă cu independenţa sistemului judiciar.
În opinia Comisiei, noul CSM şi noul Guvern ar putea urmări aplicarea recomandării de a se explora posibilitatea de a pune în practică un mecanism mai robust, astfel încât CSM să poată susţine magistraţii care doresc să se apere în instanţă sau să îi poată apăra pe aceştia în instanţă.
Recomandarea Comisiei Europene vizează asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituţii şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independenţa sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri, notează CE.
Executivul European consideră că CSM ar trebui să raporteze în continuare cu privire la măsurile întreprinse pentru a apăra independenţa justiţiei şi pentru a apăra reputaţia, independenţa şi imparţialitatea magistraţilor şi ar putea organiza o dezbatere publică în cadrul căreia Guvernul, Parlamentul şi Consiliul Naţional al Audiovizualului să fie invitate să răspundă la raport.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
