Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate, avertizează Comisia Europeană în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) referitor la progresele în domeniul justiţiei, documentul menţionând că adoptarea celor două OUG puse în consultare publică de Guvern în 18 ianuarie trebuie privite din acest punct de vedere. Comisia precizează că atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.

”Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

Potrivit documentului, DNA a constituit ”un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză”.

”În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul instituţiilor publice.  Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

Executivul european subliniază că ”legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile”, iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV. 

”Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”, avertizează Comisia.

Într-o notă de subsol a documentului, legată de această precizare, se arată: ”Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanţe de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere”.

CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

În raport se mai arată că Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO19. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona, mai recomandă CE.

CITEȘTE ȘI RAPORT CE: Să fie adoptate criterii obiective pentru ridicarea imunităţii parlamentare, iar deciziile să fie motivate; Guvernul ar putea modifica legea pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la toate nivelurile, Comisia Europeană consideră că prevenirea corupţiei are un nivel încă scăzut şi nu constituie încă o obligaţie centrală consacrată a administraţiei publice.

CITEȘTE ȘI RAPORT CE: DNA trimite în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel înalt, dar repetitivitatea infracţiunilor sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace

Noua Strategie naţională anticorupţie (SNA) prezentată de Guvern în august 2016 are potenţialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupţiei dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător şi monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susţinerea acestor eforturi, se arată în document. 

În opinia CE, următoarele acţiuni prevăzute de Strategia naţională anticorupţie au o importanţă deosebită şi includ termene care ar trebui respectate:

- Toate instituţiile vor adopta planuri de integritate şi vor aplica măsurile planificate în materie de transparenţă a procesului decizional, a alocării bugetului şi a accesului la informaţii.

- Ministerul Justiţiei va institui indicatorii statistici pertinenţi pentru a furniza o situaţie de referinţă şi va monitoriza situaţia prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, percepţiile de corupţie sau luarea de mită.

- Cadrul legal pentru consilierii în materie de etică va fi consolidat, atât în ceea ce priveşte mandatul acestora, cât şi resursele.

- Va fi creat un index de integritate pentru administraţiile locale, măsurându-se indicatoriicheie pentru a se permite realizarea de comparaţii.

Documentul notează că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creată şi în prezent este necesar să demonstreze că poate funcţiona în mod corespunzător, că poate furniza date transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni şi, în cele din urmă, că poate mări proporţia activelor recuperate efectiv.

Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei şi a corupţiei în procedurile de achiziţii publice rămâne o provocare serioasă, se arată în raport, conform căruia măsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de control intern din cadrul autorităţilor contractante şi a sistemului informatic de verificări ex ante aleatorii şi bazate pe riscuri din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice sunt promiţătoare, dar sunt încă în faza de elaborare.

În opinia CE, prezintă interes şi formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice.

CITEȘTE ȘI RAPORT CE: DNA trimite în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel înalt, dar repetitivitatea infracţiunilor sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace

Comisia Europeană recomandă continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016.

CE spune că ministrul Justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Executivul european recomandă asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, se mai arată în document.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.