Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, vineri, a 20 ani de la semnarea la Timişoara a ”Tratatului de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Ungaria”.
MAE subliniază că semnarea în 1996 a acestui document a constituit un reper fundamental pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări, precum şi pentru susţinerea aspiraţiilor lor, asemenea celorlalte ţări din regiune, la aceleaşi obiective – stabilitate, modernizare şi prosperitate, prin integrarea europeană şi euro-atlantică.
Tratatul a deschis drumul spre crearea unui cadru modern, solid şi angajant pentru relaţia româno-ungară, care a generat evoluţii pozitive atât pentru cooperarea dintre România şi Ungaria, cât şi pentru stabilitatea regională, arată MAE.
Ulterior, relaţiile bilaterale au dobândit caracter de parteneriat strategic, prin semnarea, la 29 noiembrie 2002, la Budapesta, a Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI. Aceasta a demonstrat că, prin angajare constantă, abordare pragmatică şi dialog deschis, putem avansa în dialogul bilateral şi derula împreună proiecte ambiţioase în beneficiul reciproc, menţionează MAE.
Conform sursei citate, valorificarea deplină a acestui parteneriat trebuie să continue să reprezinte o prioritate pentru liderii politici din ambele state.
Această responsabilitate devine şi mai relevantă în contextul actual, când teme precum securitatea, stabilitatea, solidaritatea, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă sunt preocupări principale nu doar pentru guverne şi foruri internaţionale, ci şi pentru cetăţenii din cele două ţări, arată MAE.
România şi Ungaria au construit un parteneriat pe multiple planuri şi o cooperare strânsă în domenii de interes comun. În acelaşi timp, apartenenţa comună a celor două ţări la structurile europene şi euroatlantice a reprezentat un cadru fundamental pentru abordarea constructivă a temelor de interes comun.
Ungaria este primul stat cu care România a creat mecanismul şedinţelor comune de guvern, un instrument util care a contribuit la aprofundarea cooperării sectoriale pe multiple planuri. În cadrul celor patru şedinţe comune ale guvernelor român şi ungar, desfăşurate până în prezent, au fost lansate numeroase proiecte în domenii precum: infrastructură, transporturi, comunicaţii, agricultură, energie, cultură, educaţie, afaceri interne etc., menţionează MAE.
Ministerul Afacerilor Externe remarcă dinamica pozitivă a schimburilor economice româno-ungare, care au atins în 2015 un total de aproape 8 miliarde de euro şi îşi exprimă totodată dorinţa şi disponibilitatea de a valorifica pe deplin potenţialul cooperării economice între cele două state.
MAE mai precizează că minoritatea maghiară din România şi cea română din Ungaria reprezintă un atu valoros, o punte de legătură între România şi Ungaria, contribuind direct la cunoaşterea reciprocă prin împărtăşirea valorilor şi tradiţiilor specifice. În acest spirit au fost incluse în Tratatul de prietenie româno-ungar din 1996 prevederi privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria, respectiv minorităţii maghiare din România. Urmărind acest deziderat, autorităţile române au elaborat şi implementat politici menite a proteja şi promova identitatea lingvistică, culturală, religioasă a persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor din România. Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale rămâne forul de referinţă pentru discutarea oricăror probleme care privesc minorităţile noastre înrudite, capabil să identifice abordările consensuale potrivite pentru asigurarea conservării şi afirmării esenţei identitare.
România a promovat şi va continua să promoveze drepturile persoanelor aparţinând minorităţii maghiare, ca de altfel aparţinând oricărei minorităţi de pe teritoriul său, fiind convinsă că interculturalitatea, ca expresie a dialogului între culturi, contribuie fără îndoială la definirea unui spaţiu de convieţuire paşnică, tolerant, integrator, dinamic şi creator deopotrivă, subliniază MAE.
Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că şi în viitor, şi cu atât mai mult într-un context plin de provocări, cooperarea şi relaţiile între România şi Ungaria vor continua să se consolideze, atât la nivel politic, cât şi între cetăţenii celor două ţări, pe baza aspiraţiilor comune de stabilitate, pace şi prosperitate.
Tratatul de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Ungaria a fost semnat, la 16 septembrie 1996, la Timişoara, de către prim-miniştrii celor două ţări.
Tratatul afirmă, încă din preambul, principiile pe care este fundamentată relaţia bilaterală - „buna vecinătate, respectul reciproc şi colaborarea dintre cele două ţări”, precum şi valorile pe care acestea se angajează să le respecte - „drepturile omului şi libertăţile fundamentale, democraţie, umanism şi statul de drept”, valori împărtăşite nu doar de România şi Ungaria, ci care stau la baza întregii construcţii europene şi reprezintă esenţa idealului exprimat de cele două ţări - „ca Europa sa devină un continent unit, al păcii, securităţii şi cooperării pentru toate statele şi popoarele”.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, România şi Ungaria au reiterat angajamentul de a respecta „în relaţiile reciproce, precum şi în relaţiile cu alte state, principiile înscrise în Carta Naţiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki, în Carta de la Paris pentru o nouă Europă şi în alte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi celelalte principii şi norme general acceptate ale dreptului internaţional”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
