Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la Summitul social, de la Göteborg, că acţiunile europene ar trebui să se concentreze în primul rând pe actualizarea legislaţiei, pe corectarea lipsurilor, unde este cazul, în conformitate cu competenţele Uniunii Europene, evitându-se, în acelaşi timp, accentuarea decalajelor dintre statele Euro şi statele non-Euro, dintre vest şi est. El a spus totodată că ar trebui împiedicată transformarea noilor iniţiative în norme noi sau mai restrictive pentru aderarea la zona Euro.
În alocuţiunea rostită, preşedintele Iohannis a subliniat că educaţia, inclusiv învăţarea continuă de-a lungul vieţii, este esenţială pentru ca cetăţenii să fie pregătiţi să îndeplinească noile cerinţe de pe piaţa muncii.
În opinia sa, este important şi asigurarea de oportunităţi egale, atât în ceea ce priveşte accesul la educaţie, cât şi în crearea unui cadru educaţional care să respecte principiile egalităţii de gen în educaţie, prin conţinut şi metode de predare. El a mai spus că e nevoie de concentrare mai mult pe măsurile menite să asigure dobândirea de competenţe transversale.
Şeful statului a menţionat că noua agendă pentru competenţe în Europa urmăreşte tocmai acest lucru, să asigure asimilarea unei game largi de competenţe de la o vârstă fragedă, pentru a maximiza astfel capitalul uman al Europei, ceea ce va conduce, în cele din urmă, la creşterea ratei de angajare pe piaţa muncii şi a competitivităţii, precum şi la stimularea creşterii economice în Europa.
”În ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, consider că politici educaţionale mai relevante ar contribui la reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor şi la certitudinea că aceştia găsesc calea cea mai rapidă şi mai uşoară către locul de muncă potrivit. În plus, ar trebui găsite stimulente pentru angajatori, în vederea creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor”, a adăugat Iohannis.
Preşedintele a arătat că, pentru a menţine un echilibru între cerere şi ofertă pe piaţa muncii, este nevoie de iniţiative durabile, precum Garanţia pentru tineret, Cadrul european al calificărilor sau Cadrul european pentru programe de ucenicie. ”Trebuie să găsim, în continuare, modalităţi de a sprijini Uniunea Europeană în această privinţă, inclusiv în perioada post-2020, iar acesta a fost un subiect adus în discuţie de câţiva vorbitori. Politicile sunt utile, dar avem nevoie de bugete pentru a le implementa”, a spus el.
Klaus Iohannis a menţionat că o preocupare aparte o reprezintă integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii. Identificarea vulnerabilităţilor este importantă, iar măsurile de diminuare sau eliminare a acestora ar trebui implementate în cel mai scurt timp. Trebuie acordată o atenţie sporită integrării pe piaţa muncii a unor grupuri deosebit de vulnerabile, precum romii, persoanele cu handicap sau persoanele în vârstă, a subliniat preşedintele.
”În ceea ce priveşte a doua temă, şi anume iniţiativele naţionale sau europene care pot fi dezvoltate în continuare pentru susţinerea creării de locuri de muncă, eliminarea obstacolelor şi asigurarea de condiţii corespunzătoare necesare pentru intrarea şi rămânerea pe piaţa muncii, doresc să subliniez faptul că acţiunile europene ar trebui să se concentreze în primul rând pe actualizarea legislaţiei, pe corectarea lipsurilor, unde este cazul, în conformitate cu competenţele Uniunii Europene, evitându-se, în acelaşi timp, accentuarea decalajelor dintre statele Euro şi statele non-Euro, dintre vest şi est. Totodată, ar trebui să împiedicăm transformarea noilor iniţiative în norme noi sau mai restrictive pentru aderarea la zona Euro. Avem nevoie de o Europă socială, dar numai dacă este construită pe baza unei abordări inclusive, corecte şi echitabile”, a ţinut să atenţioneze Klaus Iohannis.
Şeful statului a menţionat că, la nivel naţional, România şi-a asumat responsabilitatea de a asigura un cadru legal care să ia în considerare atât provocările pe termen scurt, cât şi cele pe termen mediu de pe piaţa forţei de muncă, iar modificările legislative recente au oferit un număr suplimentar de stimulente pentru o repartizare echitabilă a forţei de muncă la nivel naţional, dar şi pentru asigurarea tranziţiei de la educaţie la muncă.
În acest sens, el a amintit că Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi îşi propune să răspundă prin măsuri şi activităţi concrete la acele situaţii problematice identificate în acest domeniu. Iohannis a subliniat faptul că implementarea acestei strategii în România a avut rezultate vizibile, având în vedere faptul că diferenţele de gen pe piaţa muncii sunt unele dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
