Preşedintele Klaus Iohannis le-a declarat, joi, jurnaliştilor, la New York, că, în urma adoptării noii Legi a educaţiei din Ucraina, care restricţionează predarea în limba minorităţilor naţionale, şi-a anulat vizita pe care o avea programată în luna octombrie în această ţară, ceea ce i-a şi comunicat direct preşedintelui Poroşenko, pe care l-a întâlnit la Adunarea Generală a ONU. Iohannis a subliniat că amânarea unei vizite prezidenţiale este un semnal diplomatic ”extrem, extrem de dur”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Întrebat de jurnalişti care este poziţia sa faţă de noua Lege a Educaţiei din Ucraina, preşedintele Iohannis a spus că aceasta este ”o tematică neplăcută” şi a precizat că are prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, pe care a pregătit-o în mai multe runde de discuţii cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

Iohannis a spus că ultima discuţie privind vizita sa a avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles.

”Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunţe partenerii, şi noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce şi, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Şi pe noi ne doare acest lucru, avem foarte mulţi români în Ucraina şi pot să vă spun, aşa, în premieră, că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, unde sunt mulţi români, ca să subliniem că ne preocupă”, a continuat şeful statului.

El a adăugat că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit, şi întreaga abordare, în opinia sa, trebuie pusă în discuţie.

”În consecinţă, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina şi am contramandat şi primirea Preşedintelui Parlamentului, care se anunţase pentru sfârşitul lui septembrie la mine, dând altfel semnale diplomatice extrem de puternice. Amânarea unei vizite prezidenţiale este un semnal diplomatic extrem, extrem de dur”, a afirmat preşedintele Iohannis.

”Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe Preşedintele Poroşenko pe holurile ONU şi, normal că ne-am salutat, şi i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus şi direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educaţiei şi că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluţie, în condiţiile în care domnia sa avut o abordare, cel puţin faţă de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina. Deci, am transmis această abordare pe care o am şi pe căi diplomatice şi, iată, şi direct Preşedintelui Poroşenko. Şi-a continuat drumul foarte îngândurat şi sper să reuşim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina perspectiva totuşi să-şi continue învăţământul în limba română”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Noua lege a educaţiei din Ucraina - care va fi trimisă pentru promulgare preşedintelui Petro Poroşenko - prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară.

Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că, în prezent, în această ţară locuiesc peste 400.000 de etnici români, potrivit TVR Moldova.

Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, alături de omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, a transmis ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimă îngrijorarea faţă de adoptarea recentă de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învăţământului din Ucraina şi cer asigurarea protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale.

Avocatul Poporului a anunţat, vineri, că s-a sesizat din oficiu în cazul noii legi a Educaţiei din Ucraina.

Parlamentul României a adoptat, miercuri, în plenul reunit, cu unanimitate de voturi, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev soluţionarea rapidă a situaţiei privind noua Lege a Educaţiei care limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400 de mii de etnici români din Ucraina.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.