Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, că parteneriiatele dintre statele membre trebuie să fie mai tari ca oricând, a reluat afirmaţia conform căreia NATO nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia, apreciind că pentru relaţia cu Fedraţia Rusă este necesară o strategie cuprinzătoare şi coerentă.
El a apreciat că este din nou momentul întăririi parteneriatelor, în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm.
"Parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile", a afirmat şeful statului.
El a apreciat că diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând "o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă".
În opinia preşedintelui, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.
"Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare" a subliniat Klaus Iohannis.
El a afirmat că, în al treilea rând, "este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susţină activ acest efort".
"Nu în ultimul rând, întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcţie şi îl asigur de sprijinul deplin al României. Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung", a ţinut să precizeze şeful statului.
Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o dimensiune esenţială a securităţii noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat, a menţionat Iohannis.
"Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Preşedintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă. Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare", a spus şeful statului.
El a dat asigurări că România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, aşa cum a demonstrat şi până acum.
"Am devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional.Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puţin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Preşedinte al României şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, adăugând că eforturile naţionale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.
De asemenea, România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei.
În egală măsură, participă la măsurile de consolidare a prezenţei aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia.
"După cum ştiţi, România şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Brigada multinaţională de pe teritoriul său, pe care o voi vizita astăzi împreună cu Secretarul General Stoltenberg. România a lansat, de asemenea, iniţiativa numită Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaţilor să-şi antreneze trupele în exerciţii în toate cele trei componente: terestră, aeriană şi maritimă. Avem un aport important la operaţiile şi misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan şi la KFOR", a mai subliniat Iohannis, adăugând că în Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari şi al doilea din punctul de vedere al forţelor pentru operaţii speciale şi că România oferă asistenţă concretă ţărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât şi din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului.
"Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional", a precizat Klaus Iohannis.
"Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianţa să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putinţă în acest scop. Vă încurajez, doamnelor şi domnilor parlamentari, să sprijiniţi acest efort, în legislativele pe care le reprezentaţi. NATO nu este o alianţă puternică doar prin măsurile de apărare colectivă, ci prin valorile sale. Dacă aceste valori sunt bine apărate, aceasta este cea mai valoroasă contribuţie la securitatea noastră!", a conchis preşedintele Iohannis.
Discursul său a fost urmat de cel al preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
