Iohannis: Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României

„În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acţiona în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat“, a mai spus preşedintele.

 

Klaus Iohannis a precizat că, în planul cooperării regionale, România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes - Summitul Iniţiativei Bucureşti 9, Summitul Iniţiativei celor Trei Mări.

 

„Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relaţiei noastre; cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia“, a subliniat şeful statului.

 

În relaţia cu Republica Moldova, România va menţine atenţia prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi va încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune.

 

„În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova“, a adăugat preşedintele.

 

Klaus Iohannis a precizat că liniile mari de acţiune, menţionate şi în anii trecuţi, rămân valabile, fie că vorbim despre Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud, despre Asia Centrală şi Orientul Mijlociu sau despre Asia, America Latină şi Africa.

 

El a psu că este nevoie de progrese la nivelul proceselor de pace destinate soluţionării conflictelor din Libia, Siria, Yemen sau în privinţa Procesului de Pace în Orientul Mijlociu. România s-a pronunţat şi se pronunţă pentru soluţionarea politică a acestora, pe baza negocierilor şi în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate şi ale Adunării Generale a ONU.

 

Preşedintele a reiterat susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. „Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiţiei şi dezvoltării durabile reprezintă esenţa mesajului României în campania sa pentru obţinerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Consider că România are o candidatură puternică şi îmi exprim speranţa că statele pe care le reprezentaţi vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE. Mulţumesc tuturor ţărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european şi contez pe manifestarea activă a acestui sprijin şi în 2019, cu rezultate, sper, decisive“, a adăugat Iohannis.

 

În ceea ce priveşte mandatul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis a menţionat că acesta are loc într-un context dinamic, marcat de provocări importante, ca retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, fenomenul migraţiei, provocările la adresa securităţii europene, procesul de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European şi procesul de reflecţie asupra viitorului Europei.

 

„Exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru România şi o oportunitate de a contribui la definirea viitorului proiectului european, în sensul promovării unei Europe mai coezive şi mai puternice. În acest context, Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. La Sibiu, dorim să formulăm o viziune clară asupra liniilor de acţiune prioritare ale Uniunii Europene, care să contribuie semnificativ la definirea Agendei Strategice 2020-2024. Ne propunem, totodată, să adoptăm o Declaraţie Politică pentru a reafirma solidaritatea şi angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern şi extern. Este esenţial ca agenda de priorităţi care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetăţenilor, aşteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete“, a subliniat preşedintele.

 

În privinţa Brexit-ului, preşedintele Iohannis a spus că acordul agreat deja între Regatul Unit şi UE27 reprezintă cel mai bun instrument pentru limitarea consecinţelor negative ale retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, pentru asigurarea certitudinii juridice pentru mediul de afaceri şi pentru garantarea drepturilor cetăţenilor.

 

„În urma primei respingeri a acestui Acord în Parlamentul britanic, ca Preşedinţie a Consiliului UE vom întreprinde acţiunile necesare - în orice scenariu posibil - în coordonare cu instituţiile europene şi celelalte state membre. Astfel, vom depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu. Prioritatea pe care am urmărit-o în negocierile cu Londra a fost protejarea drepturilor cetăţenilor europeni din Regatul Unit şi o vom urmări şi mai departe, astfel încât să diminuăm pe cât posibil efectele negative care ar putea afecta vieţile cetăţenilor europeni, inclusiv, desigur, ale cetăţenilor români“, a declarat şeful statului.

 

În ceea ce priveşte migraţia, ca Preşedinţie, România va depune toate eforturile pentru avansarea negocierilor pe acest dosar. „Siguranţa cetăţenilor este un element crucial şi, ca Preşedinţie rotativă, vom continua să lucrăm consecvent pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii şi pentru o punere în aplicare rapidă a instrumentelor de securitate. În acest cadru, reiterez faptul că aderarea României la Spaţiul Schengen reprezintă, în continuare, pentru noi, o prioritate. Suntem convinşi că acest demers poate contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întreg spaţiul de liberă circulaţie din Uniunea Europeană. De asemenea, vom urmări intensificarea cooperării dintre autorităţile naţionale competente şi a schimbului de bune practici în combaterea radicalizării, în ce priveşte protecţia spaţiilor publice, pentru contracararea terorismului“, a mai spus preşedintele.

 

Klaus Iohannis a menţionat că România a susţinut în mod constant consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, componentă importantă a proiectului european, inclusiv prin angajamente concrete cu forţe şi capabilităţi în susţinerea iniţiativelor lansate în acest domeniu.

 

„Preşedinţia română a Consiliului Uniunii va acţiona constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu şi, în acelaşi timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor. În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului“, a spus Iohannis.

 

El a precizat că o altă prioritate importantă a Preşedinţiei României este politica de extindere, pe baza evaluării individuale a meritelor proprii şi a îndeplinirii criteriilor de aderare. România va continua eforturile pentru un proces credibil de accelerare a extinderii Uniunii în Balcanii de Vest.

 

„Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă şi deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtăşesc un set de valori comune. Acestea trebuie să rămână la baza acţiunii politice, dacă dorim să menţinem proiectul european aproape de cetăţeni. Întărirea coeziunii, ca valoare comună a Uniunii, este un element cheie al eforturilor noastre de a recâştiga încrederea cetăţenilor. În acelaşi timp, promovarea valorilor incluse în Tratate, precum coeziunea, libertatea, demnitatea umană, egalitatea, democraţia, justiţia şi solidaritatea, contribuie la asigurarea unui sprijin real, de la „firul ierbii”, pentru proiectul european“, a susţinut preşedintele Iohannis.

 

Urmărește-ne și pe Google News