Europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu spune că, în ciuda opoziţiei preşedinţiei române a Consiliului UE, a reuşit includerea tronsoanelor de cale ferată Timişoara-Moraviţa, Craiova-Calafat, Bucureşti-Giurgiu precum şi a drumului Focşani-Albiţa în lista de priorităţi europene pentru transport. Eurodeputatul mai anunţă că s-a făcut primul pas către accesul direct al autorităţilor regionale (consiliile judeţene) la fonduri europene, fără să mai fie nevoie de aprobarea de la centru.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„În calitate de raportor al Parlamentului European am încheiat cu succes un acord parţial cu preşedinţia română a Consiliului UE în dosarul Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) - viitoarea politică de transport europeană. În ciuda opoziţiei Preşedinţiei române a Consiliului, am reuşit includerea tronsoanelor de cale ferată Timişoara-Moraviţa, Craiova-Calafat, Bucureşti-Giurgiu precum şi a drumului Focşani-Albiţa în lista de priorităţi europene. Un alt rezultat excepţional este faptul că am reuşit să facem primul pas către accesul direct al autorităţilor regionale (consiliile judeţene) la fonduri europene, fără să mai fie nevoie de aprobarea statului membru pentru acest lucru”, precizează Marian-Jean Marinescu într-un comunicat.

Eurodeputatul spune că, în acordul încheiat joi, după 10 ore de negocieri, este menţionat faptul că Parlamentul European susţine creşterea în următorul exerciţiu financiar (2021-2027) a bugetului pentru transport cu peste 6 miliarde de euro. De asemenea, a fost menţinută prevederea ca fondurile disponibile din finanţarea pentru mobilitatea militară (circa 6,5 miliarde de euro) să poată fi folosite pentru transportul civil.

„Creşterea bugetului ar fi putut fi şi mai mare, dar Preşedinţia română a eliminat din negocieri transferul de fonduri de coeziune către politica de transport. Preşedinţia României a încălcat astfel Tratatul european, pentru că politica de transport se decide în co-decizie, iar Parlamentul a decis, prin vot, ca acest punct să fie negociat. Acţionând în acest fel, preşedinţia română a Consiliului nu a apărat interesele României”, susţine europarlamentarul PNL.

Potrivit acordului cu Consiliul vor fi alocate fonduri, şi după anul 2020, pentru modernizarea şi extinderea proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor, energiei şi reţelelor de telecomunicaţii. Cetăţenii vor simţi beneficiile programului “Mecanismul de Conectare a Europei” după finalizarea coridorului TEN-T, care va oferi o mai bună conectivitate şi accesibilitate. După 2020, 60% din resursele bugetare TENT vor viza completarea reţelelor, 40% modernizarea acestora. CEF sprijină şi implementarea sistemelor europene de gestionare a traficului pentru toate modurile de trafic, în special pentru transportul aerian şi căile ferate. O altă prioritate a programului este tranziţia către o mobilitate inteligentă, durabilă, incluzivă şi sigură. Cât priveşte ratele de cofinanţare: 50% pentru proiectele transfrontaliere şi 70% pentru regiunile ultraperiferice. 

„România va putea beneficia de aceste fonduri suplimentare cu o singură condiţie: să aibă un guvern care să ştie şi să vrea să folosească fondurile europene nerambursabile, singurele care  pot scoate din această criză prelungită infrastructura rutieră şi feroviară. Lansez încă o dată un apel public către Ministrul Transporturilor şi către premierul Viorica Dăncilă să revină asupra deciziei de a finanţa proiectele din infrastructură prin parteneriate public-private şi să utilizeze cu preponderenţă fondurilor europene nerambursabile”, afirmă Marinescu.

Mecanismul de Conectare a Europei este unul dintre principalele instrumente de finanţare ale Uniunii Europene, prin care se urmăreşte stimularea creşterii economice, a competitivităţii şi crearea de locuri de muncă. Finanţarea prin Mecanismul de Conectare a Euåropei vizează trei sectoare de activitate: transport, energie şi reţelele digitale. Propunerea de finanţare avansată de Comisia Europeană la 6 iunie 2018 fost următoarea: CEF integral - 42,3 miliarde euro, dintre care pentru sectorul transporturilor -30,6 miliarde euro, pentru sectorul energie -8,7 miliarde euro şi pentru sectorul digital 3 miliarde euro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.