Eurodeputaţii Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), doi dintre cei trei co-raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă, au declarat luni, într-o conferinţă online, că prin proiectul de raport legislativ depus vineri nu sunt solicitate renegocieri pe sumele obţinute de la Uniunea Europeană, ci sunt specificate domeniile pentru care vor fi folosiţi banii europeni pe următorii 4 ani şi criteriile de evaluare a proiectelor depuse de statele membre.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu o valoare de 672,5 miliarde de euro (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase), se află acum în Parlamentul European în faza legislativă, cea mai importantă.

El a fost propus de Comisia Europeană în luna mai pentru a ajuta ţările europene să-şi finanţeze planurile naţionale de redresare economică după criza generată de pandemia de Covid-19. 

„Poziţia PE este bună pentru Uniune şi pentru România. PE susţine toate sumele obţinute pentru România de Klaus Iohannis. Prin proictul de raport legislativ depus vineri nu redeschidem negocieri pe sumele de bani. Ce a obţinut România e câştigat”, a declarat Mureşan.

Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii şi politici prioritate de finanţare importante pentru România, precum infrastructura, sistemul de sănătate, educaţia, combaterea sărăciei, tranziţia spre o economie verde şi digitalizarea administrativă. De asemenea, mecanismul va sprijini şi procesul de aderare a României la zona euro.

Banii vor fi investiţi în şase domenii prioritare, potrivit proiectului: tranziţia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacităţii administrative şi politicile pentru tineri. Guvernele trebuie apoi să prioritizeze.

România va primi 33,5 miliarde de euro. „România are multe lucruri de reparat, dar nu poate rămâne mereu în încercarea de a recupera decalajele. Este nevoie de o strategie de dezvoltare”, a completat Pîslaru.

Parlamentul European vrea ca acest sistem să fie aplicat pe 4 ani, iar co-raportorii au cerut şi creşterea prefinanţării - avansul pe care ţările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism - de la 10% la 20% şi o clauză de revizuire după 2 ani. În plus, ei au elaborat şi criteriile de evaluare a proiectelor depuse de statele membre.

Aceşti bani europeni nu vor putea fi folosiţi pentru achiziţii de companii europene în contra interesului strategic al UE, a explicat eurodeputatul PPE.

„Dacă o ţară din afara Uniunii doreşte să cumpere o companie dintr-un domeniu important pentru economia UE în contra voinţei noastre acest lucru nu poate fi făcut cu fonduri europene din acest mecanism. De exemplu, China să nu poată dezvolta reţele 5G în Uniunea Europeană cu bani din acest instrument sau o conductă de gaze din Federaţia Rusă să nu poată fi construită cu bani din acesta, pentru că astfel de investiţii ar duce la creşterea puterii politice şi economice a unor ţări terţe în raport cu statele membre UE şi nu dorim acest lucru. Dacă o companie europeană dezvoltă un medicament împotriva Covid şi o companie sau un guvern din afara UE ar dori să cumpere această companie europeană, atunci asta să nu se poată face cu fonduri europene. Nu vrem să se folosească banii noştri pentru interesele politice ale unor ţări din afara Blocului”. 

Între altele, este susţinută corelarea acordării de fonduri cu respectarea statului de drept. Grupurile politice PPE şi Renew susţin acest lucru.

„Orice om politic cinstit susţine această corelare. Nu se vor opune decât oamenii politici care au de gând să atace statul de drept. De la 1 ianuarie 2021, de când intră în vigoare bugetul UE şi acest mecanism, dorim corelarea fondurilor europene cu respectarea statului de drept. Avem nevoie pentru adoptarea finală a legii de poziţia Consiliului de miniştri ai UE şi de negocierile finale dintre Parlament şi Consiliu”, a mai spus Mureşan.

Actul legislativ trebuie adoptat în Consiliu şi PE. „Vrem un mecanism ambiţios, dur, care să usture şi să nu poată fi blocat de prim-miniştrii care atacă statul de drept. Dacă în Consiliu este nevoie de unanimitate - şi ştim că există unii prim-miniştri care ar vrea o corelare mai slabă -, în Parlamentul European este nevoie de majoritate, pe care o avem. Pe noi, România, nu ne deranjează corelarea, pentru că nu avem de gând să atacăm statul de drept”, a subliniat el.

Pîslaru a adăugat: „Este poate una dintre cele mai importante lupte ale acestui final de an pentru a putea să ne asigurăm că valorile europene nu sunt negociate, să ne asigurăm că fondurile europene nu ajung la partide care urmăresc să îşi consolideze poziţiile populist-naţionaliste sau segregaţioniste chiar din banii europeni”.

O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în PE imediat după summit-ul Consiliului din luna iulie, unde şefii statelor europene au căzut de acord asupra pachetului. În 2018, Comisia Europeană a propus: dacă o ţară încalcă statul de drept, să poată propune sancţionarea - suspendări de fonduri şi chiar pierderea lor.

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Dragoş Pîslaru (Renew Europe) şi Eider Gardiazabal Rubial (Grupul socieliştilor europeni), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. El este deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor PE. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare). După votul din comisii, urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul ca mecanismul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.