Viitorul Europei şi tinerii, securitatea şi stabilitatea, economia digitală şi, în special, Balcanii Occidentali sunt priorităţi ale preşedinţiei bulgare la Consiliul Uniunii Europene, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018, potrivit programului prezentat, luni, de Todor Churov, ambasadorul Republicii Bulgaria în România.
Potrivit ambasadorului, care a vorbit luni în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, preşedinţia bulgară a Consiliului UE a fost lansată oficial joi, 11 ianuarie, în Sofia. Programul preşedinţiei a fost adoptat de guvernul bulgar în decembrie.
„Cei trei piloni ai programului preşedinţiei noastre sunt: stabilitatea, securitatea şi solidaritatea. Vom lucra pentru a îndeplini aceste scopuri implementând trei principii-cheie: consens, competitivitate şi coeziune. Vom lucra la patru priorităţi principale: creşterea economică, coeziunea socială şi tinerii, securitatea şi stabilitatea pentru o Europă mai puternică şi mai unită, economia digitală şi aptitudini pentru viitor, şi perspectiva europeană asupra Balcanilor Occidentali”, a spus ambasadorul.
„Ne vom concentra pe: crearea mai multor locuri de muncă, îmbunătăţirea calităţii vieţii în Europa, asigurarea bunei protecţii a graniţelor noastre şi garantarea faptului că oamenii noştri au aptitudinile digitale pe care le cere economia digitală”, a rezumat Churov.
În legătură cu perspectiva europeană şi conectivitatea Balcanilor Occidentali, subiect căruia preşedinţia bulgariei la Consiliul UE îi va acorda o atenţie specială, ambasadorul a spus: „În ultimele câteva decenii, Europa a fost lovită de mai multe crize consecutive. Acest lucru ne-a determinat să ne concentrăm pe rezolvarea propriilor noastre probleme. Drept rezultat, mulţi dintre partenrii noştri, în mod special cei din Balcanii Occidentali, şi-au pierdut speranţa că perspectiva lor europeană este realistă. În afară de încetinirea procesului de reformă, aceştia au început să caute perspective de dezvoltare în altă parte. Acum, economia europeană îşi revine la normal. Aceasta este o oportunitate pentru noi să ne adresăm partenrilor noştri din Balcanii Occidentali şi să îi asigurăm că perspectiva lor europeană este realistă”.
„Cunoaştem ţările din regiune destul de bine. În plus, Buglaria s-a alăturat UE doar în urmă cu un deceniu şi îşi aminteşte cum este să fii o ţară candidată. Credem că putem avea un rol foarte important în stabilirea unei legături puternice între Balcanii Occidentali şi Uniunea Europeană”, a adăugat el.
Ambasadorul a precizat că vor organiza pe 17 mai 2018, în Sofia, un summit între lideri UE şi lideri ai ţărilor din Balcanii Occidentali.
„Principiul abordării noastre cu privire la Balcanii Occidentali include trei elemente: o perspectivă europeană clară, o ascensiune bazată pe merit, fără scurtături şi criterii obiective şi concrete, precum şi un proces mai bine structurat. Avem două obiective principale: confirmarea perspective europene a regiunii şi clădirea conectivităţii”, a spus Churov.
Pentru primul obiectiv, potrivit lui Churov, preşedinţia bulgară a Consiliului UE va lucre la: o abordare incluzivă bazată pe valoare, creşterea securităţii, stabilităţii şi a nivelului de pace în regiune, promovarea dialogului bazat pe implementarea criteriilor, voinţa politică şi reforma decizională, sprijinirea cooperării regionale şi a relaţiilor bune între ţările vecine.
În privinţa celui de-al doilea obiectiv, preşedinţia bulgară îşi propune să dezvolte legăturile cu Piaţa Unică a UE drept cel mai important driver economic, să îmbănătăţească conexiunile cu Piaţa Digitală Unică (Digital Single Market), punerea transportului, comunicării, infrastructurii şi conectivităţii energiei mai sus pe agenda UE, construirea conectivităţii digitale cu o adoptare progresivă a regulilor în privinţa roamingului UE de către ţările din Balcanii Occidentali.
„Ca prim pas vedem o reducere gradual a taxelor de roaming şi o creştere a oportunităţilor de acces la internet”, a punctat ambasadorul.
El a precizat că în anul 2018 vor avea loc mai multe evenimente dedicate Balcanilor Occidentali, urmând ca în luna iunie, să fie prezentate concluziile Consiliului în legătură cu procesul de dezvoltare, asociere şi stabilizare în ţările din această regiune.
„Suntem însă, conştienţi de dificultăţi. Ţările din Balcanii Occidentali nu reprezintă un grup omogen – unele sunt mai avansate, altele mai puţin. În plus, în cadrul UE nu există o înţelegere comună cu privire la acest subiect. Dar trebuie să ne îndreptăm atenţia către Balcanii Occidentali cu sprijin şi dedicare, să ne ocupăm de problemele curente şi să dezvoltăm planuri de acţiune specifice pentru a îi ajuta să le rezolve. Ecuaţia pe care o vedem noi este: reformă şi merit de partea lor şi sprijin şi fairplay din partea noastră”, a mai spus Churov.
Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, prezent la conferinţă, a fpcut o referire cu privire la interesul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE pentru Balcanii Occidentali.
„Apreciem şi sprijinim în totalitate decizia preşedinţiei bulgare de a prioritize perspectiva europeană şi legătura cu Balcanii Occidentali. Avem o oportunitatea de a contribui la procesul de dezvoltare al Uniunii Europene. Acesta este un obiect important şi pentru noi – o prioritate viitoare pentru preşedinţia României la Consiliul UE în 2019”, a spus ministrul.
Todor Churov a precizat că Bulgaria va găzdui un summit, 12 şedinţe informale (councils), 25 high-level şi 200 de evenimente politice şi expert level şi încă 5 legate de dimensiunea parlamentară.
El a făcut referire şi la motto-ul preşedinţiei bulgare, „Puterea stă în unire”, despre care a spus că promovează mesajul că „în tot ceea ce facem căutăm să protejăm şi să întărim unitatea europeană”.
„Preşedinţia noastră va căuta să pregătească dezbaterea despre mediul financiar de după 2020 prin discuţii intense înainte de propunerea Comisiei în mai, căutând să obţinem o flexibilitate mai mare, simplificare, transparenţă şi vizibilitate a bugetului UE. Acoperirea lipsei generată de Brexit şi găsirea unor resurse pentru satisfacerea unor noi nevoi sunt provocări niecunoscute. Viitorul politicii de coeziune va fi o temă importantă a preşedinţiei bulgare. Coeziunea nu este doar o politică tradiţională, dar şi o politică de investiţii care este de o importanţă vitală pentru viitorul UE şi a cetăţenilor europeni. Acest subiect va fi discutat la întâlnirea General Affairs Cohesion Council, în aprilie, şi la o conferinţă high-level care va avea loc în iunie 2018 la Sofia”, a mai spus Churov.
Ambasadorul a adăugat că modernizarea şi simplificarea politicii agricole comune după 2020 va fi un alt subiect major, Bulgaria intenţionând să ducă la un alt nivel discuţia despre întărirea uniunii econiomice şi monetare, uniunea pieţelor importante şi politica taxelor.
„Vom lucra pentru adoptarea unei strategii industriale în cadrul UE care are ca scop dezvoltarea bazei industriale a Uniunii, oferirea de sprijin pentru start-up-uri, creştere economică, angajare şi înaltă calificare. Priorităţile preşedinţiei bulgare în domeniul politicilor de mediu sunt invovările şi economia circular, regulamente mai bune şi o calitate mai bună a aerului. Vom lucre pentru implementarea deciziilor din Acordul de la Paris. Moştenirea culturală va fi o temă prioritară în cadrul preşedinţiei noastre, cu privire atât la desemnarea anului 2018 drept Anul European al Patrimoniului Cultural, cât şi la politica noastră naţională legată de protecţia acestui patrimoniu”, a mai precizat Churov.
Cu privire la securitatea şi stabilitatea pentru o Europă mai unită şi mai puternică, ambasadorul a spus că se vor concentra pe reforma sistemului obişnuit de azil din Europa.
„Acesta este cel mai dificil subiect. Patru preşedinţii anterioare au lucrat la acest lucru. Sunt două dosare care necesită un acord al statelor membre în Consiliu – Dublin Regulation şi Asylum Procedure Regulation. Alte patru dosare sunt deja în «format de trialog» cu Parlamentul European - European Asylum Agency, Qualification Regulation, Eurodac Regulation şi Resettlement Directive. Suntem hotărâţi să facem eforturi pentru dezvoltarea acestor dosare”, a spus ambasadorul.
Potrivit ambasadorului, în ceea ce priveşte securitatea, o prioritate a preşedinţiei bulgare la Consiliul UE este interoperabilitatea sistemelor informatice şi bazelor de date ale UE, în contextul în care ameninţările devin din ce în ce mai complexe şi transnaţionale. „Cooperarea şi schimbul de informaţii sunt extreme de importante pentru a asigura siguranţa şi securitatea cetăţenilor în cadrul Uniunii Europene”, a precizat el.
„Ne vom concentra, de asemenea, pe securitatea în mediul cibernetic şi pe securitatea energiei. În domeniul energiei ne vom acorda o mare importanţă cooperării regionale, conectivităţii energetice, protecţiei infrastructurii importante şi diversificarea surselor şi rutelor. În final, PESCO va trebui să devină operaţional”, a mai spus ambasadorul.
Referindu-se la economia digitală, abilităţi pentru viitor şi competitivitate, ambasadorul a spus că este necesară finalizarea lucrărilor la Digital Single Market, aceasta fiind o sursă de creştere şi competitivitate în Europa.
Preşedinţia bulgară va lucra la probleme precum: conectivitatea în cadrul UE, actualizarea cadrului de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor, creşterea încrederii şi securităţii datelor personale în spaţiul digital şi dezvoltarea unei economii europene bazate pe date.
„Bulgaria va lucra, de asemenea, pentru a promova antreprenoriatul bazat pe tehnologia digitală şi inovare. În domeniul social, vom căputa soluţii pentru angajare productive şi «viitorul muncii». Pentru preşedinţia bulgară, «viitorul muncii» reprezintă politici de angajare noi şi inovatoare într-o economie digital, cu accent pe tineri şi legături mai bune între educaţie, aptitudini şi nevoi din piaţa muncii”, a adăugat ambasadorul.
„În domeniul educaţiei, ne vom concentra pe modernizarea sistemelor de educaţie europene şi a curriculei. Vrem să ne asigurăm că sistemele noastre de educaţie sunt suficient de bune pentru a le asigura tinerilor aptitudinile pe care piaţa muncii a zilei de mâine le cere. Pentru acest lucru, ne vom concentra pe viitorul programului Erasmus, vom dezbate cum sp modernizăm educaţie şi ne vom asigura că le oferim un mediu care îi va îndemna să înveţe pe tot parcursul vieţii”, a mai spus Churov.
Preşedinţia Consiliului se asigură prin rotaţie între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. Statele membre care deţin Preşedinţia lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni. Trioul actual este alcătuit din preşedinţiile Estoniei, Bulgariei şi Austriei. România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioada ianuarie - iunie 2019.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
