Marile obiective ale României la summit-ul NATO care începe vineri la Varşovia sunt implementarea Brigăzii Multinaţionale, care va fi desfăşurată şi pe teritoriul României, precum şi implementarea forţei navale de exerciţii la Marea Neagră, propunere susţinută şi de SUA, în condiţiile în care România doreşte să îşi asume un rol mai important în Flancul estic al Alianţei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Problema prezenţei sporite a NATO în flancul estic al Alianţei (format din România, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi ţările baltice) este una discutată de liderii statelor membre încă de la summit-ul de la Bucureşti, din 2008, când pe agenda de lucru se afla scutul antirachetă, ale cărui elemente aveau să fie amplasate şi în România, însă agresiunile Rusiei din ultimii ani, culminând cu anexarea Crimeei în 2014, au readus subiectul în discuţie mai puternic ca oricând. Aceste discuţii au apărut şi în urma crizei migraţiei, care a arătat vulnerabilităţile statelor europene faţă de ameninţările din vecinătatea sudică şi estică.

NATO a făcut în ultimii doi ani mai mulţi paşi pentru a arăta că Alianţa este solidă în această parte a Europei, iar România a ajuns în mijlocul acestor discuţii, fiind ajutată şi de retragerea, în 2011, a Cehiei din acest proiect, autorităţile de la Praga fiind nemulţumite de rolul pe care aveau să îl joace în planul pus la punct de SUA şi NATO.

Aceşti paşi ai Alianţei au culminat cu deschiderea, la Bucureşti, a două comandamente NATO, operaţionalizate în 2015 şi 2016. Primul - şi cel mai important - este Comandamentul Multinaţional de Divizie, care va putea organiza şi planifica forţele de reacţie ale NATO. Tot la Bucureşi se află şi Comandamentul NFIU (Unitatea NATO de Integrare a Forţelor), unul din cele şase care vor fi amplasate în Flancul estic, alături de cele din Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Aceste comandamente urmează să coordoneze activitatea trupelor NATO în regiune, iar România s-a angajat să aibă un rol activ şi să-şi crească implicarea din acest punct de vedere. În acest sens, la Bucureşti a avut loc, în noiembrie 2015, o reuniune la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est, la Palatul Cotroceni, unde s-a discutat inclusiv despre prezenţa NATO în regiune.

Preşedintele afirma, cu ocazia inaugurării comandamentelor, că ”Summit-ul NATO de la Varşovia este esenţial pentru consolidarea securităţii şi apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale, stabilit la Summitul din 2014”.

”Poziţia României la Summitul NATO din acest an de la Varşovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate şi apărare, în spiritul solidarităţii şi coeziunii Aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic şi sudic, şi pe cele două dimensiuni, nordică şi sudică, ale Flancului Estic. Ne dorim menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor actuale şi viitoare ale Alianţei legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung”, spunea, pe 1 iulie, Klaus Iohannis. 

Propunerile care vor fi discutate la summit-ul NATO, şi care implică direct România, se referă la amplasarea unei Brigăzi Multinaţionale, care va fi formată în majoritate din trupe româneşti, la care se adaugă trupe din alte ţări NATO, formată din 3.000-5.000 de militari. Pentru început, România va participa cu două batalioane, adică 2.000 de persoane, la care se adaugă contribuţia aliaţilor, declarau pentru News.ro surse din Alianţă. Până în prezent, Bulgaria s-a angajat să participe cu 400 de militari, iar Polonia, cel mai probabil, cu o companie, alte state aliate fiind în curs de luare a deciziilor. Prezenţa brigăzii în România a fost confirmată şi de către secretarul general al NATO.

La summit-ul de la Varşovia urmează să fie decise mai multe detalii cu privire la organizarea acestei brigăzi, precum modul de rotaţie a trupelor. 

O a doua problemă care va fi discutată se referă la propunerea României privind exerciţiile comune navale în Marea Neagră. Discuţiile au început în perioada 2014-2015 între România, Bulgaria şi Turcia.

”România susţine întărirea rolului Alianţei Nord-Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii sporite atât provocărilor de pe flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor de pe flancul sudic. Valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate şi concretizate prin iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale”, spunea Klaus Iohannis în 3 martie.

Administraţia Prezidenţială a anunţat, joi, că la summit-ul NATO de la Varşovia preşedintele Klaus Iohannis va pleda pentru o atenţie sporită a Alianţei în regiunea Mării Negre.

România a propus aliaţilor săi din NATO crearea unui cadru de cooperare navală pentru exerciţii militare în Marea Neagră, propunerea fiind susţinută de SUA şi de ceilalţi aliaţi, astfel că la Reuniunea interministerială a Apărării din 13-14 iunie s-a luat decizia ca, până în 30 septembrie, în vederea următoarei întâlniri a miniştrilor apărării din NATO, statele membre să facă propuneri concrete, au afirmat surse aliate.

Conform surselor citate, demersurile au fost începute încă de anul trecut şi permanent au existat consultări cu Turcia şi Bulgaria.

Preşedintelui Bulgariei, Rosen Plevneliev, îşi anunţase sprijinul pentru propunerea României, însă premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat, la jumătatea lunii iunie, în timpul vizitei preşedintelui Iohannis în Bulgaria, că atât el, cât şi preşedintele Rosen Plevneliev se opun propunerii României.

Surse din Alianţă au declarat, pentru News.ro, că acest proiect ar putea fi aplicat şi fără Bulgaria şi chiar şi fără Turcia pentru că este nevoie să fie o naţiune cadru riverană Mării Negre, respectiv România.

Şi până acum aveau loc exerciţii cu statele aliate, în Marea Neagră, dar proiectul vizează o planificare a acestor exerciţii pe termen lung.

În momentul de faţă, NATO are două forţe navale comune permanente: Standing Maritime Group 1, care operează în Oceanul Atlantic, şi Standing Maritime Group 2, care acţionează în Marea Mediterană, la care  se adaugă alte două grupări care se ocupă de deminări. Cele două SMG sunt compuse din vase aparţinând mai multor state NATO, prin rotaţie. Navele participante se antrenează şi operează ca o forţă unică.

Un alt subiect care va fi pe agenda Summit-ului de la Varşovia şi care implică direct România se referă dezvoltarea planului de contingenţă stabilit la summitul din 2014 din Ţara Galilor, care prevede modul de reacţie a Alianţei în cazul în care un stat membru este atacat, afirmă surse din Alianţă. "România va şti, în eventualitatea în care ar fi atacată, cine, de unde şi când vine pentru a o apăra", au declarat sursele citate.

Klaus Iohannis a afirmat, în mai multe rânduri, că poziţia României nu va fi doar pentru întărirea Flancului estic, ci şi pentru o prezenţă echilibrată pe întreaga sa suprafaţă.

"Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianţei cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc. Nu trebuie să existe nicio competiţie pentru mai multă prezenţă Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. De fapt, nu suntem, în mod real, într-o astfel de concurenţă", a spus Iohannis, în luna iunie.

Şeful statului a subliniat că ţările Europei de Est trebuie să se asigure că la summit-ul NATO de la Varşovia se vor găsi soluţii pentru o "prezenţă robustă" a Alianţei în Flancul Estic.

"Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securităţii, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înşine vulnerabilităţi suplimentare. Este adevărat, fără îndoială, că trăsăturile şi caracterul riscurilor şi ameninţărilor variază de la o zonă la alta. Dar este la fel de adevărat, şi doresc să subliniez acest lucru, că natura şi sursa ameninţării sunt aceleaşi pe întregul Flanc Estic, cel puţin la acest moment", a spus preşedintele.

Liderii NATO se întâlnesc vineri şi sâmbătă, la Varşovia, pentru a finaliza cea mai amplă reformă a Alianţei după prăbuşirea Uniunii Sovietice, pentru a contracara ceea ce consideră o Rusie tot mai agresivă şi mai impredictibilă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.