Ambasadorul Franţei în România, Henri Saint-Paul, a declarat, joi, la recepţia organizată de Ziuna Naţională a Franţei, că a venit momentul, în timp ce proiectul european va merge mai departe, să fie definit, de asemenea, şi un nou proiect pentru România. Diplomatul i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, prezent la ceremonie, să abordeze "cu toată măsura cuvenită României acest moment decisiv pentru Europa".
"În calitatea mea de ambasador al Franţei, dar şi ca simplu observator atent şi foarte ataşat de România, după doi ani, împărtăşesc pe deplin ideea, domnule preşedinte, pe care o propuneţi: ideea că a venit timpul, în timp ce proiectul european va merge mai departe, de a defini, de asemenea, un nou proiect pentru România. Domnule preşedinte, abordaţi cu toată măsura cuvenită României acest moment decisiv pentru Europa”, a spus ambasadorul francez la recepţia la care a luat parte şi şeful statului, Klaus Iohannis.
El a subliniat că acest lucru presupune o muncă intensă, a tuturor, inclusiv a tuturor partidelor, dar şi a celorlalte organisme intermediare, precum şi a societăţii civile.
"De societatea civilă depinde mai întâi dorinţa de a se implica într-un mod eficient în dezbateri, pentru a deveni o parte din realizarea proiectului naţional, care va fi apoi o piesă a proiectului european. Desigur, de asemenea, unele subiecte sunt deja cunoscute: securitatea, la est şi la sud, migraţia, Schengen, zona euro. Dar acestea nu sunt decât teme, instrumente. Să nu uităm miezul subiectului, şi anume cum să facem ca Europa să fie utilă în cele mai importante domenii din viaţa de zi cu zi a concetăţenilor noştri”, a declarat Henri Saint-Paul.
Ambasadorul a spus că se gândeşte la sănătate, la educaţie, la consolidarea eficacităţii structurilor statului şi a politicilor sale publice, arătând că problema convergenţei economice şi sociale, nu este destinată economiştilor.
"În Europa, ea este cheia oricărei politici pentru a preveni apariţia unor noi blocuri. Estul împotriva Vestului. Nordul împotriva Sudului. În România, chestiunea convergenţei de fond, economice şi sociale, este, de asemenea, cheia spre viitor. De exemplu, pentru ca tinerii să-şi imagineze viitorul lor în ţara lor şi nu în străinătate. (...) Cu alte cuvinte, pentru a fi capabili de a veni cu propuneri, şi nu doar de a accepta, la Bruxelles, România, la fel ca orice altă ţară implicată în proiectul european, are nevoie de o viziune clară asupra viitorului pe care vrea să-l construiască”, a precizat ambasadorul.
În opinia sa, o astfel de dezbatere va fi în curând iniţiată la Bruxelles, arătând că este în interesul Uniunii Europene ca acest lucru să se petreacă rapid, pentru ca România să nu rămână prizoniera îndoielilor sau a incertitudinilor sale.
"Provocarea va fi de a reinventa în Europa formele acestei dinamici pozitive de care avem nevoie, pentru a face progrese. Vă asigur, domnule preşedinte, că la fel ca şi în trecut, Franţa va fi un partener deosebit de atent, aşa cum a fost de-a lungul istoriei noastre comune”, a mai spus Saint-Paul.
În discursul său, ambasadorul a amintit cele două deplasări de anul trecut ale preşedintelui Klaus Iohannis în Franţa, dar şi faptul că preşedintele francez, Francois Hollande, a fost invitat să vină în România.
"Domnul Hollande a răspuns pozitiv, şi aş spune chiar foarte pozitiv, la invitaţia dumneavoastră. Pregătim în mod activ această viitoare vizită, care ar trebui să fie la înălţimea relaţiilor noastre. Sunt multe lucruri care ne apropie. Aş putea să zic chiar că totul ne apropie. Noua foaie de parcurs a parteneriatului strategic semnată de domnul Cioloş şi domnul Valls la Paris la 10 iunie este o dovadă în acest sens. De multă vreme, nu au mai avut loc schimburi atât de intense între miniştrii ţărilor noastre, din toate domeniile. Aşteptaţi multe lucruri din partea Franţei şi noi aşteptăm multe din partea României. Suntem ambiţioşi”, a mai spus ambasadorul francez.
Diplomatul a mai amintit în discursul său şi despre proiectele economice pe care Franţa şi România le dezvoltă pe termen lung, menţionând uzina Airbus Helicopters din Braşov, după modelul reuşitei de la Dacia-Renault, dar şi despre proiecte ştiinţifice comune, cum ar fi laserul de mare intensitate de la Măgurele.
"De asemenea, avem în comun întregul domeniu al culturii, în sensul cel mai larg al cuvântului. (...) Noi, francezii, credem în cultură. Şi România are toate atuurile pentru a face la fel. Cristian Mungiu şi toţi tinerii cineaşti români participă la această mişcare, care duce la apariţia unui noi interes, a unei noi imagini, a unei noi abordări, legate de România. Cunoaşteţi, de asemenea, întreaga importanţă pe care o acordăm sezonului cultural încrucişat franco-român care se va derula în România şi în Franţa la sfârşitul anului 2018 şi în prima jumătate a anului 2019. Pentru acest motiv doresc să salut iniţiativa Guvernului României de a propune cumpărarea extraordinarei opere de artă « Cuminţenia Pământului» a lui Brâncuşi”, a mai spus Henri Saint-Paul.
Tema aleasă în acest an pentru Ziua naţională de 14 iulie este "Créative France", cu intenţia de a ilustra tot ceea ce Franţa poate să aducă ca noutate, în toate domeniile, de la gastronomie, până la industrie, trecând prin arte, ştiinţe sau cultură.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
