Rezultatele sondajului Eurobarometru post-electoral, unul dintre cele mai cuprinzătoare sondaje cantitative publice realizate după alegerile europene de anul acesta, arată că, în mare parte, generaţia tânără din întreaga Uniune Europeană a alimentat creşterea numărului de participanţi. În special, cetăţenii cu vârste sub 25 de ani (+14 puncte procentuale) şi cei cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani (+12 puncte procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare din 1994.

Nouăsprezece state membre au înregistrat creşteri ale participării faţă de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria şi Germania, precum şi Slovacia şi Cehia, unde, în mod tradiţional, participarea la vot este foarte scăzută. În acelaşi timp, participarea a scăzut în numai opt ţări, cu mai puţin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci ţări - Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru şi Grecia.

În România, prezenţa la vot înregistrată anul acesta - 51% - a reprezentat o creştere cu 19 procente faţă de alegerile din urmă cu cinci ani.

„Creşterea semnificativă a participării la alegerile europene din mai arată că oamenii, în special generaţia tânără, apreciază drepturile democratice şi consideră că Uniunea Europeană este mai puternică atunci când acţionează la unison pentru a rezolva preocupările lor", a comentat David Sassoli, preşedintele nou-ales al Parlamentului.

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. Eşantionul a cuprins 27.464 de respondenţi, din toate cele 28 de state membre ale UE, cu vârste de peste 15 ani. Ei au fost intervievaţi faţă în faţă. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenţii în vârstă de peste 18 ani (cu excepţia Austriei şi Maltei, peste 16 ani, şi Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7 - 26 iunie 2019.

Brexitul a jucat şi el un rol important, 22% din respondenţi au considerat că acest aspect le-a influenţat decizia de a ieşi la vot, cel puţin „într-o oarecare măsură”.

Rezultatele arată că alegătorii europeni din 2019 au fost motivaţi şi de un simţ crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum şi de sprijinul puternic al alegătorilor faţă de UE. În medie la nivelul UE, economia şi creşterea economică (44%), precum şi schimbările climatice (37%) sunt principalii factori care au influenţat participarea la vot. O motivaţie în plus a fost adusă şi de drepturile omului şi democraţie (37%), de modul în care UE ar trebui să acţioneze în viitor (36%) precum şi de imigraţie (34%). Deşi economia a fost cea mai importantă problematică pentru alegătorii din 16 state membre, schimbările climatice au fost factorul principal în opt ţări.

„În aceste alegeri a votat un număr mai mare de tineri implicaţi şi cu o mentalitate pro-europeană. Acest lucru se traduce printr-o legitimitate mai mare pentru Parlamentul European şi oferă mai multă putere de influenţă deputaţilor atunci când vor aproba noua Comisie Europeană, cât şi în evaluarea prestaţiei acesteia în următorii cinci ani”, a mai spus Sassoli.

Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenţii din întreaga UE28 consideră că ţara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983. Mai mult de jumătate dintre europeni (56%) cred că vocea lor contează în UE, în creştere cu 7% faţă de februarie-martie 2019 şi cel mai bun rezultat pentru acest indicator din 2002.

În ceea ce priveşte sensibilizarea alegătorilor faţă de alegerile din acest an, 44% dintre respondenţi au amintit că au văzut sau au auzit mesaje din partea Parlamentului European care încurajau prezenţa la vot. Jumătate dintre cei care au votat îşi amintesc de acest tip de mesaje, dar şi 39% dintre respondenţii care nu au ieşit la vot. O constatare importantă a sondajului este că prezenţa la alegerile europene din 2019 a fost influenţată de cetăţeni care nu ies la vot în mod tradiţional, deoarece proporţia relativă a respondenţilor care afirmă că „votează mereu” a scăzut cu şase procente faţă de 2014.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.