România a devenit, în ultimii ani, o destinaţie tot mai atractivă pe plan mondial, atât pentru turişti, cât şi pentru investitori, oferind o diversitate remarcabilă de peisaje şi experienţe care îi încântă pe cei care aleg să o descopere.
De la plajele însorite de la Marea Neagră, la Delta Dunării, cu reţeaua sa complexă de canale şi biodiversitate unică, munţii acoperiţi de păduri şi trasee montane spectaculoase, soselele inconice de la Transfăgărăşan şi Transalpina, până la oraşele cu patrimoniu cultural bogat, sate tradiţionale pitoreşti, precum şi lacurile şi râurile care străbat întreaga ţară, România oferă numeroase oportunităţi de relaxare, drumeţii, sporturi în aer liber sau experienţe autentice în natură. Îmbinarea armonioasă dintre peisajele naturale şi patrimoniul cultural bogat face din România o destinaţie perfectă pentru vacanţe relaxante, aventuri active, explorări culturale şi experienţe memorabile ce lasă o impresie de neuitat.
În paralel, România oferă oportunităţi importante pentru afaceri şi investiţii. Sectoare precum turismul, imobiliarele, energia regenerabilă sau agricultura sunt în continuă dezvoltare, iar mediul economic permite lansarea de proiecte noi şi extinderea celor existente. Forţa de muncă este bine pregătită şi include specialişti talentaţi în numeroase sectoare, ceea ce reprezintă un avantaj real pentru companiile care aleg să investească sau să-şi stabilească activitatea aici.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Toate acestea fac din România nu doar o destinaţie de vizitat, ci şi un loc în care pot fi dezvoltate proiecte ambiţioase, profitabile şi durabile, fiind o alegere inteligentă pentru cei care caută atât experienţe turistice autentice, cât şi oportunităţi reale în diverse sectoare de afaceri.
Cetăţenii Uniunii Europene se pot deplasa în România fără dificultăţi, utilizând doar cartea de identitate sau paşaportul valabil. In cazul in care acestia doresc sa ramana pe teritoriul Romaniei mai mult de 3 luni, sunt obligati sa solicite Inspectoratului General pentru Imigrari un certificat de înregistrare (document care confera statutul de rezident) in functie de scopul sederii. În schimb, cetăţenii din statele non-UE pot intra pe teritoriul României doar sub anumite condiţii, în unele cazuri fiind necesară obţinerea unei vize de scurta ori lunga şedere – în funcţie de cetăţenia deţinută. Daca se intenţionează şederea pe termen lung, fie în scop profesional, de afaceri sau familial, este obligatorie solicitarea unei vize de lungă şedere, care constituie primul pas esenţial pentru reglementarea legală a şederii în România.
În prezent, legislaţia română prevede mai multe modalităţi prin care un cetăţean străin poate obţine drept de şedere de lungă durată, cum ar fi desfăşurarea de activităţi economice, profesionale sau comerciale, angajarea sau detaşarea, studiile, reîntregirea familiei, activităţile religioase, cercetarea ştiinţifică sau alte scopuri reglementate. Dintre acestea, însă, cele mai frecvent utilizate rămân şederea in scop de muncă, desfăşurarea de activităţi comerciale (în calitate de asociat sau administrator al unei companii) şi şederea in vederea reîntregirii familiei.
Pentru a putea sta legal pe teritoriul României pe o perioadă mai lungă, cetăţenii străini trebuie să obţină o viză de lungă şedere, care constituie primul pas esenţial în reglementarea şederii lor.
Ulterior obţinerii vizei de lungă şedere, cetăţeanul străin poate solicita eliberarea permisului de şedere, emis în România de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Odată emis, permisul de şedere este însoţit de un card pe numele titularului şi conferă dreptul de a locui legal pe teritoriul României pentru o perioadă de minim un an, cu posibilitatea prelungirii, în conformitate cu prevederile legale şi scopul pentru care a fost acordat.
I. Viza de lungă şedere – definiţie şi durată
Viza de lungă şedere se acordă cetăţenilor străini, la cerere, pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, în funcţie de scopul declarat al şederii. Viza de lungă şedere permite cetăţeanului străin să obţină dreptul de şedere temporară în România pentru o perioadă determinată, în funcţie de scopul declarat al şederii, fie că este vorba despre activităţi profesionale, comerciale, studii sau reîntregirea familiei.
Aceasta oferă, de asemenea, posibilitatea solicitării ulterioare a unui permis de şedere, consolidând cadrul legal necesar pentru desfăşurarea activităţilor dorite pe teritoriul României.
II. Condiţiile generale pentru acordarea vizei
Pentru obţinerea unei vize de lungă şedere în România, se întocmeşte o cerere, insoţită de un dosar cu documentele justificative necesare, care se depune în numele solicitantului la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul de domiciliu ori de reşedinţă. Acest dosar trebuie să cuprindă toate actele prevăzute de lege, menite să dovedească scopul şederii şi îndeplinirea condiţiilor legale.
Cererea trebuie să fie însoţită de un document de călătorie valabil, de dovezi care să ateste scopul şederii, de dovezi privind mijloacele de întreţinere şi de asigurarea medicală, precum şi de confirmarea că nu există motive care să împiedice intrarea pe teritoriul României, cum ar fi condamnări penale sau interdicţii în spaţiul Schengen. Procedura se soluţionează, în general, în termen de maximum 60 de zile, prin acordarea sau refuzul vizei.
Alegerea tipului de viză depinde de scopul prezenţei pe teritoriul naţional — angajare, desfăşurarea de activităţi comerciale sau profesionale, studii sau reîntregirea familiei — iar cadrul legislativ român asigură protecţia statului şi integrarea legală şi sigură a străinilor. În calitate de avocaţi, gestionăm întregul proces de depunere a cererii şi asigurarea respectării tuturor condiţiilor legale pentru clienţii noştri.
III. Tipuri de vize şi condiţii speciale de acordare a vizei de lungă şedere
Pe lângă respectarea condiţiilor generale, anumite tipuri de vize de lungă şedere impun condiţii speciale, specifice scopului pentru care solicitantul intenţionează să rămână pe teritoriul României. Aceste condiţii includ, de regulă, documente suplimentare care dovedesc îndeplinirea criteriilor legale specifice fiecărui tip de viză — de exemplu, dovezi privind calificările profesionale, planuri de afaceri pentru investiţii, contracte de muncă sau de studii, certificate de cazier judiciar şi asigurări medicale adaptate scopului şederii.
(i) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice
Acest tip de viză se acordă cetăţenilor străini care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi economice organizate şi reglementate prin legi speciale (i.e., activităţi în domeniul bancar, producţia şi furnizarea de energie, activităţi în domeniul sănătăţii, transporturilor, telecomunicaţiilor).
(ii) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale se acordă cetăţenilor străini care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale (i.e., medici, avocaţi, experţi contabili, arhitecţi, psihologi).
Cetăţenii străini care solicită viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale vor trebui să furnizeze o serie de documente care să ateste dreptul lor de a exercita profesia în România şi statutul lor profesional (i.e., licenţă sau certificat de calificare, dovada practicării unei profesii similare în ţara de origine, asigurare medicală valabilă pe perioada şederii şi certificat de cazier judiciar sau echivalent).
(iii) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului emis de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, cetăţenilor străini care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române, şi care urmează să realizeze o investiţie in Romania.
Avizul emis de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi se acordă cetăţenilor străini prevăzuţi de lege care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- Plan de afaceri – solicitantul prezintă un plan detaliat care include identificarea firmei, obiectul de activitate, obiectul şi valoarea investiţiei, numărul estimat de locuri de muncă şi etapele creării acestora, etapele şi sumele aferente investiţiei, locaţia, durata şi amortizarea investiţiei, precum şi proiecţia financiară pe minimum 3 ani;
- Fonduri necesare – dovada prin extras de cont emis de o bancă din România că deţine fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 Euro pentru străinii asociaţi într-o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 150.000 Euro pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni.
- Realizarea investiţiei – în maximum 12 luni de la obţinerea permisului de şedere, solicitantul trebuie să efectueze investiţia conform planului de afaceri, aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 Euro pentru o societate cu răspundere limitată şi minimum 150.000 Euro pentru o societate pe acţiuni.
- Crearea de locuri de muncă – investiţia trebuie să genereze în maximum 12 luni cel puţin 10 noi locuri de muncă pentru societăţi cu răspundere limitată şi cel puţin 15 noi locuri de muncă pentru societăţi pe acţiuni.
În cazul societăţilor cu 2 sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile de mai sus vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei ce urmează a fi realizată şi numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz.
(iv) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă
Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă cetăţenilor străini în scopul încadrării în muncă a acestora pe teritoriul României la un angajator.
Pentru obţinerea vizei de lungă şedere în scopul angajării în muncă, se întocmeşte o cerere însoţită de un dosar cu documentele justificative, dintre care cel mai important este copia avizului de angajare. Acest aviz este emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, şi atestă oficial dreptul angajatorului de a încadra un cetăţean străin pe teritoriul României în calitate de salariat, în funcţia specificată, constituind documentul central care garantează legalitatea încadrării în muncă.
Pentru a obtine aviz de muncă in Romania trebuie indeplinite anumite conditii esentiale, atat cu privire la strain, cat si cu privire la societatea angajatoare.
- Conditii cu privire la societatea angajatoare
Pentru a fi posibilă obţinerea avizului de muncă, angajatorul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Activitate compatibilă – angajatorul desfăşoară în România activităţi corespunzătoare funcţiei pentru care solicită încadrarea cetăţeanului străin, de cel puţin un an, dovedite prin documente;
- Scop legal – activitatea angajatorului nu urmăreşte în principal facilitarea intrării cetăţenilor străini în România;
- Obligaţii fiscale achitate – toate obligaţiile fiscale sunt îndeplinite;
- Integritate – angajatorul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni din Codul muncii sau infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie;
- Respectarea legislaţiei muncii – nu a fost sancţionat pentru muncă nedeclarată sau angajarea ilegală a străinilor în ultimele 6 luni;
- Contingent disponibil – nu s-a epuizat contingentul anual de lucrători străini pe piaţa muncii (aproximativ 100.000 anual).
- Conditii cu privire la cetăţeanul străin
Pentru ca un cetăţean străin să poată obţine avizul de muncă, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Document de călătorie valabil – Deţine un document de călătorie valabil, recunoscut de autorităţile române.
- Fără semnalări în sisteme oficiale – Nu figurează cu semnalări în Sistemul Informatic Naţional sau în Sistemul de Informaţii Schengen care să împiedice intrarea pe teritoriul României.
- Securitate şi sănătate publică – Nu reprezintă un pericol pentru securitatea naţională, ordinea publică sau sănătatea publică (este necesar un cazier judiciar din care să rezulte că cetăţeanul străin nu are antecedente penale).
- Mijloace de întreţinere – Poate dovedi mijloace de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie pentru întreaga perioadă a vizei.
- Cazier judiciar – Prezintă certificat de cazier judiciar sau echivalent legal, emis de autorităţile din statul de domiciliu sau reşedinţă.
- Asigurare medicală – Prezintă asigurare medicală valabilă pe întreaga perioadă de şedere prevăzută în viză.
Solicitarea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă se poate face în termen de 180 de zile de la obţinerea avizului de angajare, iar cetăţeanul străin poate sta în România până la 90 de zile în această perioadă. În acest interval, este obligatoriu să depună la Inspectoratul General pentru Imigrări cererea de prelungire a dreptului de şedere prin permisul de şedere.
(v) Viza de lungă şedere pentru detaşare
Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă cetăţenilor străini care urmează să desfăşoare activităţi lucrative pe teritoriul României pentru un beneficiar al prestării de servicii din România.
Solicitarea vizei trebuie să fie însoţită de un dosar cu documente, în special de copia avizului de detaşare. Acest aviz, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, certifică dreptul beneficiarului de a primi la muncă în România un cetăţean străin detaşat pe o anumită funcţie.
Conform legislaţiei române, un lucrător detaşat este un cetăţean străin calificat, temporar transferat de la întreprinderea sa dintr-o ţară terţă – unde are un contract de muncă valabil – către un beneficiar (companie) al prestării de servicii pe teritoriul României. Compania beneficiar poate fi parte a aceleiaşi întreprinderi, aceluiaşi grup de întreprinderi sau poate avea un contract de colaborare care presupune detaşarea angajatului.
Avizul de detaşare se eliberează de Inspectoratul General pentru Imigrări la cererea beneficiarului prestării de servicii (companiei din România), cu respectarea aceloraşi condiţii legale prevăzute pentru obţinerea avizului de muncă.
Pe lângă condiţiile generale pentru obţinerea avizului de muncă, pentru detaşare mai sunt două condiţii suplimentare importante:
- întreprinderea de la care se face detaşarea trebuie să fie stabilită într-o ţară terţă;
- cetăţeanul străin trebuie să îndeplinească cerinţele speciale de calificare şi experienţă profesională prevăzute de legislaţie şi să nu aibă antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare în România.
Solicitarea vizei trebuie să fie însoţită de (i) dovezi care să ateste mijloacele de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie, pentru întreaga perioadă a vizei, (ii) un certificat de cazier judiciar sau un document echivalent emis de autorităţile din statul de domiciliu sau reşedinţă, precum şi (iii) o asigurare medicală valabilă pe întreaga durată a vizei.
(vi) Viza de lungă şedere pentru studii
Viza de lungă şedere pentru studii în România se adresează cetăţenilor străini care doresc să rămână în România pe o perioadă de peste 90 de zile pentru a urma programe educaţionale. Aceasta acoperă diverse tipuri de învăţământ, inclusiv studii universitare la nivel de licenţă, masterat sau doctorat, stagii de practică profesională şi cursuri de formare specializată.
(vii) Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei
Cetăţeanul străin care deţine un permis de şedere temporară valabil cel puţin un an, un permis de şedere pe termen lung sau care beneficiază de statut de refugiat ori protecţie subsidiară pe teritoriul României, poate solicita reîntregirea familiei pentru: a) soţul sau soţia sa; si b) copiii minori necăsătoriţi ai săi şi ai soţului/soţiei, inclusiv copiii adoptaţi.
Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, atunci când sunt respectate condiţiile legale, reîntregirea familiei şi pentru următoarele persoane: a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului străin sau ale soţului/soţiei, dacă nu se pot întreţine singure şi nu beneficiază de un sprijin familial adecvat în ţara de origine; şi b) copiii adulţi necăsătoriţi ai cetăţeanului străin sau ai soţului/soţiei, dacă nu se pot întreţine singuri din motive medicale.
Cererea-tip se depune la unitatea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe raza căreia solicitantul locuieşte legal, împreună cu dosarul cuprinzând documentele justificative, fiind soluţionată în termen de maximum 3 luni de la depunere. În cazul in care Inspectoratul General pentru Imigrari considera necesar, cetăţeanul străin poate fi chemat la interviu. Lipsa nejustificată a strainului de la interviu poate duce la respingerea cererii, cu excepţia situaţiilor în care neprezentarea se datorează unor motive independente de voinţa acestuia.
Aprobarea se comunică în scris solicitantului, care o transmite membrilor de familie, pentru a o prezenta misiunii diplomatice sau oficiului consular în termen de 60 de zile, împreună cu cererea pentru viza de lungă şedere în vederea reîntregirii familiei. Viza este emisă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara de reşedinţă sau domiciliu a membrilor de familie.
(viii) Viza de lungă şedere pentru activităţi religioase
Viza de lungă şedere pentru activităţi religioase poate fi solicitată de cetăţenii străini prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara lor de reşedinţă sau domiciliu, în condiţiile următoare:
- Avizul Secretariatului de Stat pentru Culte – obţinut după verificarea activităţilor similare desfăşurate în ţara de origine sau reşedinţă şi consultarea autorităţii naţionale pentru combaterea terorismului;
- Calitatea de reprezentant – solicitantul dovedeşte că este reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România;
- Spaţiu de locuit şi mijloace de întreţinere – prezentarea dovezii privind existenţa unui spaţiu de locuit şi a resurselor financiare corespunzătoare, în cuantum de cel puţin trei salarii medii pe economie;
- Asigurare medicală şi sănătate publică – existenţa unei asigurări medicale valabile şi demonstrarea că solicitantul nu suferă de boli ce pot pune în pericol sănătatea publică;
- Cazier judiciar – prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a unui document echivalent emis de autorităţile competente din ţara de origine..
(ix) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică poate fi obţinută de cetăţenii străini pe baza avizului Ministerului Cercetării şi Inovării şi al Inspectoratului General pentru Imigrări. Avizul Ministerului Cercetării şi Inovării se eliberează la solicitarea unităţilor sau instituţiilor de cercetare-dezvoltare care îndeplinesc următoarele condiţii: sunt atestate conform legii şi au încheiat un acord de primire cu cercetătorul acceptat într-un proiect de cercetare.
Cererea de viză trebuie să includă: acordul de primire avizat de Ministerul Cercetării şi Inovării, certificatul de cazier judiciar sau echivalent, emis de autorităţile din ţara de domiciliu sau reşedinţă, şi asigurarea medicală valabilă pe perioada vizei.
Acordul de primire trebuie să cuprindă cel puţin titlul sau domeniul de cercetare, angajamentul cercetătorului de a finaliza activitatea, angajamentul unităţii de cercetare privind primirea acestuia, perioada de desfăşurare a activităţii, informaţii despre mobilitatea planificată în alte state membre şi o menţiune privind încetarea automată a acordului în cazul neacceptării cercetătorului sau încetării raportului juridic cu unitatea de cercetare.
(x) Viza de lungă şedere pentru alte scopuri
Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara de reşedinţă sau domiciliu ale cetăţeanului străin şi se adresează:
a) Persoanelor desemnate ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu condiţia îndeplinirii cumulativ a următoarelor criterii:
- Calitatea de administrator şi mijloace de întreţinere – deţin funcţia de administrator al societăţii şi pot demonstra existenţa unor resurse financiare de minimum 500 Euro lunar, provenite din activitatea desfăşurată în baza contractului de mandat;
- Fără calitatea de asociat sau acţionar – nu sunt, la momentul solicitării, asociaţi sau acţionari în cadrul societăţii respective sau al altei persoane juridice române şi nu au deţinut aceste calităţi în ultimii doi ani;
- Unic administrator străin cu drept de şedere – societatea nu are deja un alt cetăţean străin care să fi obţinut drept de şedere în România în acelaşi scop;
- Aport de capital sau transfer de tehnologie – societatea a realizat un aport de capital ori un transfer de tehnologie în valoare de minimum 50.000 Euro, incluzând domenii precum construcţii, instalaţii tehnice şi utilaje, alte instalaţii, echipamente sau mobilier.
b) Persoanelor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate, desfăşurată în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat sau în cadrul unei întreprinderi din sectorul public ori privat, autorizate conform legii să organizeze astfel de activităţi, cu condiţia să facă dovada îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
- Contract de formare – au încheiat un contract prin care participă, fără remuneraţie, la un program de pregătire în cadrul unui furnizor acreditat sau al unei întreprinderi autorizate potrivit legii;
- Mijloace de întreţinere – dispun de resurse financiare în cuantum cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, lunar, pe întreaga perioadă pentru care se solicită viza;
- Acordul reprezentanţilor legali – în cazul în care solicitantul este minor, există consimţământul părinţilor sau al tutorelui privind şederea pe teritoriul României în acest scop.
c) Persoanelor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
- Contract de voluntariat – au încheiat un contract cu o entitate-gazdă, în care sunt prevăzute activităţile ce urmează a fi desfăşurate, modul de monitorizare a sarcinilor, programul de lucru, precum şi, dacă este cazul, formarea profesională necesară pentru îndeplinirea serviciului de voluntariat;
- Responsabilităţile entităţii-gazdă – aceasta asigură cazarea, mijloacele de întreţinere, asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, cheltuielile şi/sau banii de buzunar, precum şi eventualele costuri privind măsurile de îndepărtare;
- Vârsta minimă – solicitantul are cel puţin 14 ani împliniţi;
- Consimţământul reprezentanţilor legali – în cazul în care solicitantul este minor, există acordul părinţilor sau al tutorelui pentru şederea în România în acest scop;
- Asigurare de răspundere civilă – entitatea-gazdă face dovada existenţei unei poliţe de asigurare civilă, cu excepţia situaţiilor în care voluntarii participă la Serviciul european de voluntariat.
d) Persoanelor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul unor instituţii medicale publice sau private, cu respectarea următoarelor condiţii:
- Scrisoare de acceptare medicală – solicitantul prezintă o scrisoare de acceptare emisă de instituţia medicală, în care sunt precizate diagnosticul şi durata tratamentului;
- Posibil însoţitor – viza poate fi acordată şi unui însoţitor, în situaţia în care pacientul se află în imposibilitatea de a se îngriji singur, cu condiţia ca această necesitate să fie menţionată expres în scrisoarea de acceptare.
e) Nomazii digitali – sunt cetăţeni străini care doresc să călătorească şi să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obţină venituri din activitatea desfăşurată în afara ţării.
Aceştia:
- fie sunt angajaţi printr-un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor,
- fie deţin o companie înregistrată în afara României, prin intermediul căreia prestează servicii de la distanţă folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
Pentru a obţine viza de lungă şedere, nomazii digitali trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
- să aibă venituri din activitatea desfăşurată în cuantum de cel puţin de trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România, atât pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de viză, cât şi pentru întreaga perioadă pentru care se solicită viza;
- să desfăşoare întreaga activitate exclusiv de la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
f) Persoane care desfăşoară alte activităţi legale şi îşi pot justifica prezenţa în România – de exemplu, participarea la proiecte culturale, educaţionale, ştiinţifice, stagii de practică, voluntariat sau colaborări profesionale, cu condiţia să aibă mijloace de întreţinere şi să nu încalce legislaţia română.
* * *
Prezentul articol are ca scop clarificarea cadrului legislativ român aplicabil cetăţenilor Uniunii Europene şi celor din state terţe (Non-EU), care doresc să obţină drept de şedere pe teritoriul României în diverse scopuri – investiţii, afaceri, muncă, studii, reîntregirea familiei sau alte activităţi reglementate de lege. Într-o lume globalizată, în care mobilitatea personală şi profesională devine un factor esenţial, România se poziţionează ca o destinaţie strategică, atât prin oportunităţile economice şi culturale, cât şi prin poziţia sa privilegiată la graniţa spaţiului Schengen.

Echipa noastră de avocaţi sprijină constant investitorii şi alte categorii de persoane interesate să îşi stabilească prezenţa legală în România, prin asistenţă juridică completă privind obţinerea documentaţiei necesare şi derularea procedurilor legale. Prin expertiza noastră, facilităm accesul clienţilor la toate avantajele oferite de legislaţia română, inclusiv posibilitatea de a circula liber şi de a explora, ulterior, ţările din spaţiul Schengen.
(Articolul este semnat in numele PGC Partners de către Paul-George Căta – Founder & Managing Partner, şi Andrada Barbu – Partner")

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.