Migrena este una dintre cele mai frecvente afecţiuni neurologice, ce afectează aproximativ 12-15% din populaţie. „Toată lumea spune «mă doare capul», dar migrena nu este orice durere de cap”, atrage atenţia dr. Tudor Marcel Genes, medic specialist neurolog la MedLife Micromedica Piatra Neamţ, care explică diferenţele dintre migrene şi alte tipuri de durere de cap.
Cum ştim că este migrenă
Există peste 200 de tipuri de cefalee, însă migrena are trăsături clare. „Migrena reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni neurologice, dar nu este un diagnostic de excludere, ci unul bazat pe criterii clinice pozitive, bine definite”, afirmă dr. Genes.
Cea mai frecventă formă este migrena fără aură, care apare brusc, durerea se instalează direct, fără avertismente neurologice prealabile. În schimb, migrena cu aură – prezentă la aproximativ un sfert dintre pacienţi – este precedată de indicii vizuale sau senzitive înainte de debutul durerii, fiind un indicator clar al unei activităţi electrice cerebrale particulare.
O formă severă este migrena cronică, în care „pacientul suferă de dureri de cap în cel puţin 15 zile pe lună timp de un trimestru, transformând boala într-o stare permanentă de invaliditate”, arată dr. Genes.
Regula „5-4-3-2-1”
Pentru stabilirea diagnosticului de migrenă, medicii folosesc o structură riguroasă:
- cel puţin 5 episoade,
- durată între 4 şi 72 de ore, adică 3 zile,
- minimum 2 caracteristici ale durerii (unilaterală, pulsatilă, intensitate moderată-severă, agravare la efort),
- însoţită de cel puţin 1 simptom precum greaţă, vărsături sau intoleranţă la lumină şi zgomot.
„În cazurile în care tabloul clinic este recurent, dar bifează doar parţial aceste criterii, utilizăm diagnosticul de „migrenă probabilă”. Această stricteţe ne permite să diferenţiem clar migrena de cefaleea de tensiune, acea durere bilaterală, resimţită ca o menghină, care nu prezintă greaţă, şi să excludem cauze secundare mai grave, asigurându-ne că tratamentul este corect direcţionat”, subliniază medicul.
Ce este aura şi de ce apare doar la unii pacienţi
Mulţi pacienţi descriu „scântei”, linii în zig-zag sau furnicături înaintea durerii. Acesta este fenomenul numit aură. „Aura este o tulburare neurologică tranzitorie, reversibilă, care precedă sau însoţeşte durerea la aproximativ 25-30% dintre pacienţi”, spune dr. Genes.
Simptomele se dezvoltă gradual (peste 5 minute), durează 5-60 minute şi sunt urmate de cefalee în maxim 60 minute. Din punct de vedere biologic, fenomenul este declanşat de o „depresie corticală propagată” – un val de activitate electrică intensă care traversează creierul.
„Imaginaţi-vă un val care porneşte din zona responsabilă de vedere şi înaintează lent. Pe măsură ce trece, lasă în urmă o stare temporară de inactivitate. De aceea pacienţii văd întâi scântei, apoi pete oarbe”, explică dr. Tudor Genes.
Aura nu înseamnă doar tulburări vizuale. „Ea poate migra şi spre zonele senzitive, provocând furnicături la nivelul feţei sau mâinii, sau spre zonele limbajului, făcând ca pacientul să îşi găsească cu dificultate cuvintele”, susţine neurologul.
Alimente „vinovate” de migrenă
Ciocolata, vinul roşu, brânzeturile maturate – lista „suspecţilor” este lungă, dar realitatea este mai complexă. „Migrena nu este declanşată, de regulă, de un singur element, ci de o sumă de factori care, împreună, depăşesc pragul de excitabilitate al creierului”, explică medicul.
Creierul migrenos este hipersensibil la schimbare: lipsa somnului, deshidratarea, fluctuaţiile glicemiei sau variaţiile de presiune atmosferică pot contribui simultan la declanşarea unei crize.
,,Încurajăm consumul de alimente cu un indice glicemic scăzut pentru a preveni „vârfurile” de insulină şi alimente bogate în magneziu şi riboflavină (vitamina B2), cum ar fi spanacul, seminţele de dovleac sau migdalele, despre care studiile clinice sugerează că pot ridica pragul de toleranţă al sistemului nervos”, precizează neurologul.
În locul listelor drastice de interdicţii, dr. Genes recomandă „o disciplină a regularităţii: mese la ore fixe, hidratare constantă şi o selecţie conştientă a alimentelor integrale în detrimentul celor ultra-procesate”.
Femeile, de trei ori mai afectate de migrenă
Statisticile clinice relevă o realitate incontestabilă: femeile sunt de trei ori mai afectate de migrenă decât bărbaţii. „Motorul central al acestei diferenţe este estrogenul”, spune dr. Genes. Hormonul nu este problematic prin nivelul său în sine, ci prin fluctuaţii.
Scăderea estrogenului înainte de menstruaţie reduce pragul de activare al sistemului implicat în durere. De aici migrena menstruală, „o formă adesea mai lungă, mai severă şi mai rezistentă la tratamentul obişnuit”.
Perimenopauza este adesea perioada cea mai dificilă, din cauza „haosului hormonal”. Vestea bună o dă tot neurologul: „Odată cu stabilizarea hormonală după menopauză, aproximativ două treimi dintre femei experimentează o ameliorare semnificativă.”
Pericolul calmantelor luate prea des
Una dintre cele mai mari capcane este abuzul de analgezice. „Atunci când medicamentele simptomatice sunt utilizate mai mult de 10-15 zile pe lună, creierul suferă o adaptare maladaptativă”, avertizează medicul.
Apare astfel cefaleea de rebound – sau cefaleea prin abuz medicamentos. Acest fenomen este recunoscut oficial în clasificările internaţionale ale cefaleelor (International Classification of Headache Disorders ICHD-3). „Pacientul ajunge să ia medicamentul nu pentru a trata o durere nouă, ci pentru a preveni simptomele de sevraj ale dozei precedente,” constată dr. Tudor Genes.
Consecinţa? Transformarea migrenei episodice într-o migrenă cronică, cu durere aproape zilnică. Tratamentul presupune detoxifiere şi iniţierea unei terapii preventive corecte.
În ultimii ani, tratamentul migrenei s-a schimbat radical, terapiile moderne se bazează pe anticorpi monoclonali şi neuromodulare. „Noile terapii blochează această moleculă sau receptorul ei, reuşind să stingă semnalul dureros înainte ca acesta să se propage. Anticorpii monoclonali anti-CGRP sunt administraţi lunar sau trimestrial şi sunt decontaţi în România pentru anumite categorii de pacienţi. Mulţi pacienţi raportează o reducere de peste 50% a numărului de zile cu durere, cu un profil de siguranţă net superior tratamentelor vechi”, afirmă medicul.
Există şi soluţii non-farmacologice: dispozitivele de neuromodulare, care folosesc impulsuri electrice sau magnetice pentru a modula activitatea nervilor implicaţi în durere.
Povestea unei paciente care şi-a recâştigat viaţa
Dr. Genes povesteşte cazul unei profesoare de 47 de ani cu migrenă cronică, prezentă 18 zile pe lună, care, graţie tratamentului, acum este bine. „Ani de zile, triptanii utilizaţi zilnic pentru a putea preda au fost singura ei metodă de supravieţuire, însă acest consum a declanşat o cefalee de rebound severă. După detoxifiere şi iniţierea terapiei cu anticorpi monoclonali anti-CGRP, crizele s-au redus la sub patru zile pe lună. Mai important decât cifrele a fost faptul că episoadele rămase au devenit atât de uşoare încât nu i-au mai afectat prezenţa la catedră.”
Mesajul medicului este clar: „Pacienţii care suferă de migrene de o viaţă pot reveni la o stare de normalitate funcţională datorită terapiilor ţintite.”
„Migrena nu este un moft”
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, migrena este a doua cauză de dizabilitate la nivel global în funcţie de anii trăiţi cu incapacitate şi pe locul al treilea în ceea ce priveşte povara totală a bolilor neurologice, măsurată prin anii de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate (DALY), în 2021.
„Migrena nu ucide, dar fură zile, luni şi ani din viaţa celor afectaţi”, spune dr. Genes. Deşi migrena în sine nu pune viaţa în pericol, există situaţii în care o durere de cap poate ascunde o problemă gravă, precum un accident vascular cerebral (AVC). Semnalul de alarmă major este „cefaleea în trăsnet” – o durere care atinge intensitatea maximă în mai puţin de un minut.
„Orice durere care se simte ca fiind cea mai rea din viaţă sau care aduce simptome neurologice noi necesită evaluare imagistică în cel mai scurt timp.” Slăbiciunea unui membru, asimetria feţei, dificultăţile de vorbire, confuzia sau febra asociată cu rigiditate a gâtului sunt motive de prezentare imediată la urgenţă.
Concluzia? Migrena nu este un capriciu şi nici o simplă durere de cap. Este o boală neurologică reală, cu mecanisme clare şi, din fericire, cu soluţii moderne care pot reda controlul asupra vieţii.
(Articol susţinut de MedLife)
Medikatv.ro
