Sforăitul este, de cele mai multe ori, tratat cu umor sau resemnare. Un zgomot deranjant pentru partener, o glumă de familie, nimic mai mult. În realitate, avertizează medicii, sforăitul poate fi semnul unei afecţiuni grave: apneea obstructivă în somn, o boală care opreşte respiraţia de zeci sau chiar sute de ori pe noapte. „Pacientul nu doar sforăie.
Ceea ce sperie cu adevărat sunt acele pauze respiratorii, momentele în care efectiv nu mai respiră”, explică dr. Ioana Raluca Dinu, medic pneumolog, cu competenţă în somnologie, din cadrul MedLife Bacău.
Sforăitul, drumul de la simptom la boală
Apneea în somn nu este o simplă problemă de somn. Este o afecţiune respiratorie serioasă, care apare atunci când căile aeriene se închid repetat în timpul nopţii.
„De cele mai multe ori, pacientul ajunge la medic fie pentru că partenerul observă că se opreşte din respirat în somn, fie pentru că el însuşi se simte extrem de obosit peste zi, somnolent, fără capacitate de concentrare”, spune dr. Raluca Dinu.
Alte semnale de alarmă:
- treziri frecvente noaptea;
- mers des la toaletă;
- somn neodihnitor;
- adormit în timpul zilei, inclusiv în locuri publice sau la volan.
„Sunt pacienţi care vin la consultaţie cu înregistrări pe telefon. ‘Uitaţi, aici sforăie, aici se opreşte din respirat. Aceste pauze respiratorii sunt semnalul major de alarmă”, adaugă medicul.
Profilul pacientului tipic cu apnee în somn
„Cu cât indicele de masă corporală este mai mare, cu atât apneea este mai severă”, explică pneumologul. Profilul cel mai frecvent: bărbaţi supraponderali sau obezi cu hipertensiune, diabet, dislipidemie „Obezitatea se asociază în peste 95% din cazuri cu apneea în somn”, subliniază dr. Dinu.
Totuşi, boala apare şi la femei, mai ales după menopauză, şi chiar la tineri.
Boala care trimite pacientul la cardiolog
Mulţi pacienţi nu ajung direct la specialistul în somnologie. Sunt trimişi de alţi medici. „Pacienţii ajung la noi trimişi de cardiologi, diabetologi, endocrinologi, neurologi. De exemplu, hipertensiunea arterială care nu se controlează cu tratament este un semn clasic de apnee în somn”, explică medicul pneumolog.
Sunt frecvente şi cazurile de: fibrilaţie atrială nocturnă, aritmii inexplicabile, cefalee fără cauză neurologică. „Am avut pacienţi trimişi de neurologi pentru dureri de cap. După investigaţii, cauza era apneea în somn.”
Diagnosticul după teste de somn, acasă sau la spital
Contrar aşteptărilor, investigaţia nu presupune internare. Mulţi oameni confundă polisomnografia cu poligrafia ventilatorie nocturnă. „Poligrafia ventilatorie nocturnă este o investigaţie non-invazivă, de tip Holter, care se face acasă, în patul pacientului”, explică dr. Dinu. Aparatul monitorizează: fluxul respirator, mişcările toracelui şi abdomenului, saturaţia oxigenului, pulsul. „Această investigaţie pune diagnosticul în peste 95–98% din cazuri”, spune medicul.
Una dintre cele mai frecvente temeri ale persoanelor care au de făcut acest test este disconfortul. „Nu este inconfortabil. Pacienţii cu apnee sunt, prin definiţie, foarte somnolenţi. Adorm imediat şi nu mai simt aparatul”, explică dr. Dinu.
Polisomnografia reprezintă un studiu de somn sau un test de tulburări de somn care transmite şi înregistrează electronic activităţi specifice ale corpului şi ale creierului în timp ce pacientul doarme într-un laborator de somnologie. Un specialist analizează datele obţinute pentru a determina dacă pacientul suferă sau nu de o tulburare de somn.
„În anumite situaţii, când poligrafia ventilatorie nocturnă nu evidenţiază apnee în somn, dar pacientul continuă să acuze un somn neodihnitor şi simptome sugestive, luăm în calcul posibilitatea unei alte tulburări de somn. La pacienţii tineri, de exemplu, poate fi vorba despre sindromul picioarelor neliniştite, parasomnii sau alte patologii. În aceste cazuri, pentru un număr foarte restrâns de pacienţi, este necesară efectuarea unei polisomnografii.”
CPAP: Tratamentul care schimbă viaţa
În formele moderate şi severe, tratamentul standard este aparatul CPAP, care menţine căile respiratorii deschise în timpul somnului. „Aproximativ 90% dintre pacienţii diagnosticaţi au indicaţie de CPAP”, spune medicul, adăugând că efectele apar rapid: „În câteva zile, pacientul nu mai sforăie, nu mai face pauze respiratorii, partenerul nu se mai teme că îl găseşte fără suflare. După prima noapte, pacientul spune că a dormit pentru prima dată bine.”
Trebuie reţinut, totodată, că apneea în somn nu este de neglijat. Riscurile includ:
- infarct miocardic;
- accident vascular cerebral;
- fibrilaţie atrială;
- moarte subită în somn.
Consecinţele pot fi dramatice. O meta-analiză efectuată pe peste 25.000 de participanţi arată că pacienţii cu apnee severă au risc crescut de boală cardiovasculară, AVC şi mortalitate generală. „Creierul şi inima sunt cei mai mari consumatori de oxigen. Fiecare apnee înseamnă o scădere a oxigenului. La pacienţii severi, vorbim de sute de desaturări pe noapte. Şi da, se poate muri din cauza apneei în somn”, spune clar dr. Raluca Dinu.
Un alt studiu arată că persoanele cu apnee severă (AHI ≥ 15) au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială, independent de vârstă sau greutate. O cercetare a scos în evidenţă faptul că apneea în somn este asociată nu doar cu hipertensiune arterială, ci şi cu diabet zaharat, dislipidemie.
„Când tratezi apneea în somn, nu tratezi doar sforăitul. Tratezi inima, creierul, metabolismul şi, în multe cazuri, previi tragedii care se întâmplă noaptea,” este concluzia medicului.
(Articol susţinut de MedLife)
Medikatv.ro
