Sezonul rece vine aproape inevitabil la pachet cu tuse, febră, nas înfundat, mai ales în familiile cu copii mici. De la simple răceli până la gripă sau infecţii cu virusul sinciţial respirator (VRS), virozele respiratorii sunt extrem de frecvente în această perioadă a anului.
„Imaturitatea sistemului imun general şi local, precum şi particularităţile anatomice ale căilor respiratorii la copil sunt motivele pentru care incidenţa este mai crescută la copii”, explică dr. Veronica Buganu, medic specialist ORL în cadrul MedLife Piatra Neamţ.
Milioane de persoane din întreaga lume sunt diagnosticate anual cu infecţii ale tractului respirator. Infecţiile respiratorii reprezintă o povară majoră pentru sistemele de sănătate, provocând anual aproximativ 4 milioane de decese la nivel global la toate grupele de vârstă şi fiind responsabile pentru circa 20% din mortalitatea pediatrică. O meta-analiză recentă referitoare la prevalenţa virusurilor la copiii cu infecţii respiratorii acute arată că rinovirusurile şi virusul sinciţial respirator (RSV) sunt printre cele mai frecvente.
„Infecţiile virale sunt foarte contagioase. Etiologia infecţiilor este dominată de agenţi patogeni virali (rinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale fie de tip A, fie de tip B, virusuri paragripale, coronavirusuri, VRS (virus sinciţial respirator)”, spune dr. Veronica Buganu.
De ce virusurile circulă mai intens iarna?
Perioada de apariţie a virozelor respiratorii este cuprinsă între septembrie şi aprilie, cu un vârf al îmbolnăvirilor în lunile reci. „Spaţiile închise, neaerisite prezintă un grad mai mare de contagiozitate. Într-un colectiv de copii, de exemplu, este suficientă prezenţa a doi-trei copii aflaţi la debut de viroză (nu neapărat cu manifestări clinice evidente), care pot transmite foarte uşor boala prin picături de salivă, strănutat, folosirea jucăriilor şi jocurilor în comun”, precizează medicul ORL.
Picăturile respiratorii pot rămâne suspendate în aer minute sau chiar ore. Astfel, simplul fapt că o persoană bolnavă vorbeşte, râde sau tuşeşte într-un spaţiu închis poate duce la infectarea celor din jur. „Un copil care frecventează colectivitatea poate face între 6 şi 10 viroze respiratorii într-un sezon rece. Este normal pentru vârsta copilăriei”, explică dr. Buganu.
Virusurile care provoacă virozele respiratorii
Etiologia virozelor este dominată de virusuri precum:
- rinovirusurile,
- adenovirusurile,
- virusurile gripale A şi B,
- virusurile paragripale,
- coronavirusurile,
- virusul sinciţial respirator (VRS).
„Vara, incidenţa virozelor respiratorii scade semnificativ”, afirmă dr. Buganu, datorită aerisirii mai bune şi timpului petrecut în aer liber.
Diferenţa între gripă, răceală şi VRS
Deşi sunt transmise prin acelaşi mecanism, tabloul clinic diferă în cazul celor trei afecţiuni. Gripa are un debut brusc şi intens: febră mare, frisoane, dureri musculare şi articulare severe, dureri de cap, congestie nazală şi tuse seacă.
Viroza comună se instalează treptat, cu simptome mai uşoare, predominant nazale: nas care curge, strănut şi febră absentă sau scăzută. Infecţia cu VRS poate fi banală la adulţi, dar periculoasă la sugari, vârstnici şi persoane imunodeprimate. „La sugar, poate apărea bronşiolita, cu dificultăţi de respiraţie, respiraţie şuierătoare, cianoză şi dificultăţi de hrănire, uneori asociate cu letargie”, semnalează medicul.
Rolul testării rapide
Testele rapide antigenice pentru VRS, gripă A/B şi COVID-19 sunt metode neinvazive şi rapide, cu rezultate în 15–30 de minute. Ele pot fi efectuate în clinici, laboratoare, farmacii sau chiar la domiciliu.
„Există teste care detectează un singur virus şi teste combinate care identifică simultan VRS, gripă şi COVID-19, economisind timp preţios pentru diagnostic”, spune dr. Buganu.
Complicaţiile virozelor respiratorii
Deşi multe viroze evoluează favorabil, complicaţiile nu sunt rare. Acestea pot fi:
- locale: otită, sinuzită, pneumonie, bronşiolită;
- sistemice: miocardită, encefalită, meningită, nefrită.
Riscul crescut de-a face complicaţii îl au:
- copiii mici şi prematurii,
- persoanele de peste 65 de ani,
- pacienţii cu boli cronice (diabet, afecţiuni cardiovasculare sau pulmonare),
- persoanele imunodeprimate,
- fumătorii şi persoanele obeze.
Când trebuie să mergem de urgenţă la medic?
„Consultul medical de urgenţă este necesar mai ales la copilul mic sau prematur dacă apar dificultăţi de respiraţie, febră peste 39°C, febră prelungită cu letargie, convulsii sau refuzul lichidelor”, avertizează dr. Buganu.
La adulţi, semnalele de alarmă includ tensiune arterială scăzută, somnolenţă accentuată, stări de leşin, agravarea bolilor cronice sau vărsături şi diaree persistente. Cea mai mare greşeală în tratamentul virozelor o reprezintă utilizarea antibioticelor fără indicaţie. „Infecţiile virale nu se tratează cu antibiotice, iar folosirea lor incorectă duce la rezistenţă bacteriană”, avertizează medicul. Iar rezistenţa bacteriană reprezintă o problemă gravă de sănătate publică, prin faptul ca bacteriile dezvoltă mecanisme de apărare, devenind insensibile la antibiotice.
Ce este „super gripa”?
„Super gripa este o viroză respiratorie derivată din gripa A (H3N2), subclasa K, care poate provoca simptome severe mai mult de o săptămână”, explică medicul, care susţine că acest sezon gripa a debutat mai devreme în România.
Raportul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) despre circulaţia gripală globală (2025) menţionează că expansiunea virusului A(H3N2), subclade K a contribuit la creşterea activităţii gripale în multe regiuni ale lumii, inclusiv în emisfera nordică. Virusul gripal A(H3N2) a fost responsabil pentru o creştere marcată a activităţii gripale în sezonul rece 2025–2026.
Vaccinarea antigripală rămâne însă cea mai eficientă metodă de prevenţie. Vaccinul conţine tulpini inactive de virus gripal şi nu poate provoca gripă. „Vaccinarea previne formele severe de gripă, protejând atât individul, cât şi comunitatea. Vaccinul gripal nu ne protejează de la alte viroze respiratorii sezoniere. Eficacitatea este în jur de 70%, dar este crucială. Chiar dacă ne îmbolnăvim, scade severitatea bolii şi riscul de complicaţii grave. În fiecare an, vaccinul este adaptat pentru tulpina cea mai probabilă să circule, oferind astfel cea mai bună protecţie disponibilă”, subliniază dr. Buganu.
De altfel, date recente din Anglia arată că, deşi subclade K a dominat circulaţia virusului, vaccinul gripal din sezonul 2025–2026 a oferit protecţie semnificativă împotriva formelor grave ale bolii — între 72–75% la copii şi adolescenţi şi 32–39% la adulţi. Printre persoanele care fac parte din grupele de risc şi care beneficiază de vaccin gripal gratuit în România se află şi copiii cu vârste între 6 luni-19 ani.
Vitamine, minerale şi rolul lor în viroze
Vitamina D3 contribuie la protecţia mucoasei respiratorii şi la reglarea răspunsului imun, zincul poate reduce replicarea virală dacă este administrat precoce, iar vitamina C protejează celulele de stres oxidativ.
„Pe lângă acţiunea binecunoscută a vitaminei D3 în absorbţia calciului şi fosforului, esenţială pentru oase, dinţi şi muşchi, vitamina D3 participă şi la protecţia barierei epiteliale ale tractului respirator, ajută la secreţia de substanţe specifice care luptă direct cu virusurile şi bacteriile (peptide antimicrobiene), moderează activitatea celulelor imune şi, nu în ultimul rând, reduce inflamaţia excesivă prin prevenirea furtunii de citokine”, susţine dr. Veronica Buganu.
O cercetare efectuată pe mii de pacienţi adulţi arată că vitamina D reduce riscul de infecţii respiratorii acute şi scurtează durata simptomelor, iar vitamina C şi zincul pot influenţa evoluţia clinică a acestor viroze, în timp ce alte studii clinice sugerează că nivelurile mai scăzute de vitamina D sunt asociate cu risc mai mare de infecţii respiratorii la copii, iar suplimentarea poate reduce frecvenţa acestora.
„Zincul, dacă e luat la debutul virozei, participă la prevenirea replicării virale, sprijină anumite funcţii imune locale, în special la nivelul mucoasei nazale. Vitamina C este un antioxidant excelent, care neutralizează radicalii liberi, protejând celule de stres oxidativ”, a completat medicul ORL-ist.
Respectarea tratamentului, odihna, igiena mâinilor, alimentaţia echilibrată şi un climat emoţional pozitiv sunt esenţiale pentru recuperarea după viroze.
Medikatv.ro
