Curtea Cinstituţională a publicat, luni, motivările deciziilor referitoare la Legile Justiţiei, explicând, de exemplu, că sesizarea în legătură cu Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii şi cea referitoare la organizarea judiciară sunt inadmisibile, întrucât nu au adunat numărul necesar de semnatari.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Curtea Constituţională a motivat, luni, deciziile luate în legătură cu sesizările care au vizat Legile Justiţiei.

Pe site-ul instituţiei au fost postate deciziile:

Decizia nr.525 din 9 noiembrie 2022 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii,

Decizia nr.524 din 9 noiembrie 2022 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art.8 alin.(3), art.14 alin.(3) şi (4), art.22 alin.(3), art.27 alin.(2), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1), art.40, art.41, art.49 alin.(5) şi alin.(7)-(9), art.51 alin.(3), art.53 alin.(2), art.57 alin.(4) şi (6) şi art.59 alin.(3) din aceasta

Decizia nr.523 din 9 noiembrie 2022 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind organizarea judiciară

Decizia nr.522 din 9 noiembrie 2022 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind organizarea judiciară, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art.13, art.15 alin.(1), art.21 alin.(6), art.28, art.30 alin.(1), (3) şi (5), art.31 alin.(4) teza a doua, art.34 alin.(3), art.36 alin.(3) şi (8), art.45 alin.(1), (2) şi (4), art.54 alin. (2) şi (5), art.57, art.58 alin.(4) şi (5), art.68 alin.(3) şi (4), art.70, art.82 alin. (2) şi alin.(3) teza a doua, art.90 alin. (2) şi alin.(3) teza a doua, art.93, art.97 alin. (2) şi alin.(3) teza a doua, art.107 alin. (2), art.115 alin.(1), art.150 şi ale art.159 din aceasta

În legătură cu Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022, CCR a stabilit că sesizarea nu este admisibilă.  

”Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate care formează obiectul Dosarului nr.2350A/2022 a fost formulată de 38 de deputaţi. Or, potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, «la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori» (...) Prin urmare, în cazul de faţă, întrucât sesizarea Curţii Constituţionale asupra neconstituţionalităţii Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, lege nepromulgată, s-a făcut de către 38 de deputaţi, iar nu de către cel puţin 50 de deputaţi, aşa cum prevede expres Constituţia, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate (...) Constatarea neîndeplinirii condiţiei de admisibilitate referitoare la titularii sesizării Curţii Constituţionale are efecte dirimante asupra obiecţiei de neconstituţionalitate, făcând inutilă analiza celorlalte condiţii de admisibilitate a acesteia”, arată Curtea în motivare.  

În ceea ce priveşte Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, Curtea Constituţională a constatat că fost legal sesizată.  

”Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 57 de deputaţi şi constată că Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art.8 alin.(3), art.14 alin.(3) şi (4), art.22 alin.(3), art.27 alin.(2), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1), art.40, art.41, art.49 alin.(5) şi alin.(7)- (9), art.51 alin.(3), art.53 alin.(2), art.57 alin.(4) şi (6) şi art.59 alin.(3) din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se arată în decizie.  

De asemenea, sesizarea referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind organizarea judiciară a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât a fost semnată de 38 de deputaţi, nu minim 50 cât ar fi trebuit.  

În ceea ce priveşte sesizarea referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind organizarea judiciară, în ansamblul său, Curtea explică în detaliu motivele pentru care a decis să respingă sesizarea ca fiind neîntemeiată.  

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.