Curtea Constituţională a respins marţi, ca neîntemeiată, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la constituirea completurilor de judecată. CCR a constatat că „legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate”, arată comunicatul de presă al instituţiei.
UPDATE „În şedinţa din 9 februarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) şi ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Curtea Constituţională a constatat, în esenţă, că legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate [a se vedea art.29 din Legea nr.78/2000], în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, precum în cauza de faţă [art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004], decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere.
Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art.29 alin.(1) teza întâi şi art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)], colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, arată CCR, într-un comunicat de presă.
ŞTIREA INIŢIALĂ Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
Magistraţii Curţii au dezbătut sesizarea Avocatului Poporului asupra mai multor dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Excepţia de neconst. a disp. art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) şi ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară”, arată ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR.
Prin urmare, Curtea a decis că modul în care sunt constituite completurile de judecată nu încalcă Legea fundamentală, lucru invocat de Avocatului Poporului în sesizare.
„Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora «organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi», respectiv «Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege», iar «Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică», precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, conform obiecţiei de neconstituţionalitate a Avocatului Poporului.
Avocatul Poporului mai argumenta că „întrucât actul astfel adoptat este unul administrativ, conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. Or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
