Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) acuză, luni, blocajul sistemului judiciar, fără a se preconiza o soluţie concretă pentru reluarea activităţii tuturor instanţelor judecătoreş. Uniunea cere sesizarea Curţii Constituţionale, în vederea constatării existenţei unui conflict de natură constituţională între Guvernul României şi autoritatea judecătorească.
”În data de 15 ianuarie 2024, UNBR a adresat un memoriu autorităţilor competente -Preşedintele României, Primul-Ministru al României, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului – prin care le solicită ca, în baza prerogativelor prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituţie şi a art. 34 din Legea 47 /1992, să sesizeze Curtea Constituţională a României în vederea constatării existenţei unui conflict de natură constituţională între Guvernul României, pe de-o parte, şi autoritatea judecătorească reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte. Încă de la începutul acestor proteste, UNBR a transmis autorităţilor şi a comunicat public o scrisoare deschisă în care afirmă că recunoaşte şi susţine legitimitatea revendicărilor judecătorilor, procurorilor şi ale personalului auxiliar şi consideră inacceptabilă nesocotirea de către alte puteri ale statului a drepturilor consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive, prin zădărnicirea aplicării acestora”, a transmis, luni, UNBR, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului, poziţia exprimată public de către UNBR şi apelul adresat Guvernului şi autorităţii judecătoreşti ”nu au fost de natură să ducă la rezolvarea problemei semnalate, astfel că începutul anului 2024 este în continuare afectat de blocajul sistemului judiciar, fără a se preconiza o soluţie concretă pentru reluarea activităţii tuturor instanţelor judecătoreşti”.
”UNBR, în calitate de persoană juridică de interes public, are obligaţia ca în numele avocaţilor să promoveze şi să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în special dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil. În lumina acestui deziderat, UNBR apreciază că, atât timp cât dialogul instituţional nu a fost de natură să ducă la rezolvarea situaţiei, singurul demers juridic care poate avea ca efect soluţionarea problemelor divergente dintre autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească îl constituie sesizarea Curţii Constituţionale în vederea dezlegării unui posibil conflict de natură constituţională”, a mai transmis sursa citată.
Avocaţii arată, în Memoriu, că, începând cu luna iunie 2023, ”sistemul judiciar a fost grav perturbat ca urmare a protestelor declanşate de instanţele judecătoreşti, care au decis amânarea judecării tuturor cauzelor considerate ca neavând un caracter urgent, precum şi amânarea efectuării procedurilor prealabile fixării primului termen de judecată în aceste cauze”.
”În momentul de faţă, activitatea majorităţii judecătoriilor şi tribunalelor din ţară este afectată în urma măsurii de protest adoptată prin hotărâri ale adunărilor generale din luna decembrie 2023 şi menţinută prin hotărârile adoptate în luna ianuarie 2024”, se arată în document.
Avocaţii reclamă art. VIII şi IX din OUG nr. 115/2023.
Art VIII prevede: ”Tranşele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, se plătesc eşalonat, începând cu anul 2024, în tranşele prevăzute la art. IX alin. (1).(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte tranşele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, care fac obiectul plăţii eşalonate, conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023”.
Art IX prevede tranşele în care se plătesc aceste sume.
Uniunea Barourilor afirmă că aceste prevederi sunt ”în contradicţie flagrantă cu Constituţia României prin faptul că încalcă independenţa justiţiei, ignoră dreptul fundamental la un proces echitabil, este profund discriminatorie, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
