Centrul de Resurse Juridice solicită procurorului general Augustin Lazăr declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, arătând că precizările făcute de MP ridică semne de întrebare privind cadrul normativ care permitea SRI supravegherea tehnică în dosare.
Solicitarea CRJ a venit după ce Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a făcut precizări, miercuri, cu privire la Protocolul încheiat între Ministerul Public şi Servicul Român de Informaţii.
„Ministerul Public a oferit precizări cu privire la Protocolul încheiat între această instituţie şi Serviciul Român de Informaţii, precizări care mai degrabă ridică semne de întrebare: De pildă, ni se spune că «Încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI». Vă rugăm să precizaţi care era cadrul normativ în vigoare la acel moment care permitea SRI să implementeze astfel de măsuri în dosare penale”, arată CRJ în solicitarea transmisă procurorului general al României.
Centrul de Resurse Juridice consideră că nu există un astfel de cadru normativ şi îi spune procurorului general Augustin Lazăr să nu face referire la hotărâri CSAT, pentru că acestea nu sunt publicate în Monitorul Oficial şi, de asemenea, acestea „nu pot adăuga la lege”.
CRJ mai arată că este falsă precizarea făcută de Ministerul Public că „în mod concret, atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu – filaje)”, întrucât procesele-verbale de redare a celor rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică erau realizate şi de către ofiţeri SRI.
„Pentru ca opinia publică să fie pe deplin lămurită în legătură cu respectarea legalităţii de către instituţiile din sistemul judiciar (trebuie clarificat exact cine sunt acestea) care au semnat protocoale de cooperare în zona procesual penală cu instituţii din afara sistemului judiciar, pentru că simpla încetare a efectelor acestui protocol (în cazul de faţă al Ministerului Public) ca urmare a Deciziilor CC nu conferă acestuia, post-festum, nici legalitate nici legitimitate, Centrul de Resurse Juridice solicită Ministerului Public întreprinderea demersurilor legale pentru declasificarea Protocolului dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii”, arată CRJ.
Potrivit precizărilor transmise miercuri de Ministerul Public, încheierea unui protocol de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.
“În consecinţă, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituţională. În cadrul acesteia, contribuţia ofiţerilor de informaţii a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţa de judecată. Ofiţerii serviciilor de informaţii – în unele cazuri s-a lucrat şi cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfăşurat nici un fel de activităţi de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală şi din care reiese că activităţile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofiţeri de poliţie judiciară sub conducerea şi coordonarea procurorilor”, potrivit Ministerului Public.
Sursa citată a mai arătat că atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative “s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu - montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu - filaje)”.
Ministerul Public a reafirmat că protocolul cu SRI şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.
Şi în 20 ianuarie, Ministerul Public arăta că protocolul cu SRI privind interceptările din dosarele penale a încetat după decizia din 2016 a Curţii Constituţionale şi preciza că activităţile din acest protocol s-au făcut cu respectarea dispoziţiilor legale potrivit cărora magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Precizările au fost făcute după ce în presă au apărut informaţii că într-o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Augustin Lazar a spus că a existat un protocol secret între magistraţi şi ofiţerii de informaţii, pentru constituirea unor echipe mixte care să colaboreze la constituirea unor dosare.
Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004, “judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”, iar încălcarea acestor dispoziţii “conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror”.
Aceştia sunt obligaţi să completeze, anual, o declaraţie, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea acestor declaraţii.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat recent un document al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vizând relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, din care ar rezulta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecatorească definitivă. Documentul, care datează din 16 februarie 2016, este un răspuns oficial al CSAT către UNJR, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei.
UNJR a semnalat şi că existenţa echipelor mixte SRI - procurori nu ar avea nicio bază legală.
"În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»” spun judecătorii.
Ei reamintesc că existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.
"Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate", a mai arătat UNJR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
