Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a declarat, miercuri, la ultimul termen al dosarului său de la instanţa supremă, că este nevinovat şi că s-au făcut presiuni asupra sa să spună lucruri compromiţătoare despre oameni politici, printre care Theodor Meleşcanu, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Ioan Rus, dar a refuzat să colaboreze cu procurorii DNA. Decizia definitivă în dosarul lui Uioreanu va fi pronunţă în 21 decembrie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat miercuri ultimul termen din dosarul în care Horea Uioreanu a contestat decizia de condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare dispusă, la începutul lunii mai, de Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care este acuzat că a cerut informaţii despre supravegherea sa de la fostul subofiţer SRI Anca Albu.
La termenul de miercuri, instanţa i-a audiat, în calitate de martor, pe fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) Teodor Meleşcanu şi pe Anca Elena Albu.
Teodor Meleşcanu a arătat, în faţa instanţei, că Horea Uioreanu nu i-a cerut niciodată să o transfere pe Anca Albu de la Serviciiul Român de Informaţii la SIE şi că nu-şi aduce aminte dacă a primit-o pe acesta în audienţă. Întrebat despre procedura angajării prin transfer la SIE, Meleşcanu a arată că se aplică ordinele de transfer pe baza unei cereri şi a verificării dosarului respectiv. “Se trece la un program de pregătire şi, după aproximativ un an, se intră în serviciul activ al SIE”, a spus Meleşcanu.
El a mai precizat că nu o cunoştea pe Anca Albu şi nu ştie dacă aceasta era membru al PNL. “Nu-i ştiu pe toţi membrii PNL, eram un partid foarte mare. În principiu, există posibilitatea transferului între instituţiile de forţă, nu ne împiedică nimic. Dar practica curentă este de a nu transferă oameni din SRI în SIE. Cred că nu a existat un astfel de transfer pe perioada în care am fost la conducerea SIE”, a mai arătat Meleşcanu.
A urmat la audieri Anca Albu, care a povestit că, pe când era angajată ca subofiţer în SRI, a făcut parte dintr-un dispozitiv de supraveghere a lui Răzvan Pop, când acesta era consilierul lui Uioreanu, în condiţiile în care ea era prietenă cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.
“Îmi amintesc de momentele operative, dar acestea nu-l vizau pe Uioreanu, ci pe consilierul acestuia, Răzvan Pop. Când mi-am dat seama despre cine este vorba în respectiva lucrare, m-am adresat verbal şefului meu direct, care se afla şi el în dispozitiv. Mi s-a cerut să rămân în respectiva lucrare, trecând pe un plan secundar”, a spus Albu.
Ea a arătat că niciodată nu i-a comunicat lui Uioreanu informaţii secrete, respectiv că este interceptat de SRI şi a recunoscut că i-a trimis acestuia un CV, dar pentru a-i cere o opinie privind pregătirea sa, nicidecum nu i-a cerut un transfer la SIE.
Albu a mai spus că, în timpul urmăririi penale, s-au făcut presiuni asupra sa din partea procurorului militar şi că, după ce i s-a ridicat interdicţia de a părăsi ţara, a fost oprită la frontieră fără motiv. Ea a adăugat că nu i-a dat informaţii nepublice lui Uioreanu, dar a recunoscut că i-a trimis acestuia câteva SMS-uri în care îi spunea să aibă grijă de el, “aşa fac cu toţi prietenii mei”.
Avocatul lui Uioreanu a cerut achitarea clientului său, pe motiv că fapta de care este acuzat nu este prevăzută de legea penală.
“Nu a instigat pe nimeni Uioreanu. La Cluj a fost condamnat pe probe obţinute ilegal. Interceptările şi filajul au fost anterioare datei de 1 februarie 2014 şi făcute de SRI, deci trebuiau anulate”, a susţinut apărătorul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.
Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut să se menţină interceptările şi celelalte probe din dosar. Acesta a arătat că Uioreanu a primit mai multe informaţii de la Albu, precizând că mama acesteia a afirmat că, în 2013, fiica sa urmărea un transfer la SIE. Magistratul a adăugat că Uioreanu a cerut un CV al Ancăi Albu pentru a vorbi cu Meleşcanu despre transferul acesteia la SIE, iar mai mulţi martori au spus că au văzut-o pe Albu cum dădea SMS-uri în timpul operaţiunilor de filaj.
Horea Uioreanu, în ultimul cuvânt, a arătat că are experienţă politică, pentru că a avut două mandate de parlamentar, şi ştia că era interceptat.
“Am experienţă de două mandate de parlamentar şi ştiu că persoanele cu funcţii sunt supravegheate şi urmărite. Eram convins şi era normal să fiu supravegheat. Serviciile secrete sunt interesate să nu existe scurgeri de informaţii clasificate, este normal să supravegheze demnitarii. Nu aveam niciun motiv să ştiu că sunt interceptat, nu aveam nevoie de informaţii”, a spus Uioreanu.
El a mai precizat, în perioada procesului şi în timpul urmăririi penale, s-au făcut presiuni asupra sa din partea anchetatorilor să spună date compromiţătoare despre oameni politici, dar a refuzat acest lucru.
”În perioada procesului, s-au făcut presiuni din partea procurorului, pentru că eu am fost ţintă. Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei ale altor inculpaţi au fost făcute ca să scape. S-au făcut şi presiuni asupra mea. Mi s-a sugerat să fac referiri la Meleşcanu, la Dragnea, Ponta, Ioan Rus sau Crin Antonescu. Am refuzat. Nu sunt vinovat, nu am făcut acest lucru. Am siguranţa că veţi cântări probele şi veţi constată că sunt nevinovat. Vreau să aveţi încredere în sinceritatea declaraţiilor mele”, a spus Uioreanu.
Decizia definitivă în acest dosar va fi pronunţă pe 21 decembrie.
Horea Uioreanu a fost trimis în judecată în iulie 2014, fiind acuzat că, în perioada 2013-2014, a cerut informaţii despre supravegherea sa de la subofiţerul SRI Anca Albu, care i-ar fi cerut să îl ajute să se transfere la SIE. Uioreanu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este acuzat de instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Anca Albu a fost condamnată, în 2014, la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, după ce a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei în acest dosar.
Horea Uioreanu a fost condamnat, în mai 2016, de Curtea de Apel Cluj, la doi ani de închisoare cu suspendare, decizie contestată la instanţa supremă, care va pronunţa o soluţie definitivă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
