Serviciul Român de Informaţii nu are nici un protocol cu Direcţia Naţională Anticorupţie, iar protocoalele cu multe instituţii ale statului sunt "perfect legale”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea. Acesta a precizând că multe dintre protocoale au fost anulate după decizia Curţii Constituţionale din martie 2016, de când SRI "nu mai pune în aplicare nimic în afară de mandatele de siguranţă naţională".
"SRI nu are niciun protocol cu DNA. Avem protocoale cu multe instituţii ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofiţerilor SRI în raport cu parchetele sau alte instituţii pe atribuţiile date de lege. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că noul Cod penal şi Cod de procedură penală şi decizia Curţii Constituţionale din martie 2016 le-au anulat”, a spus Ovidiu Marincea.
El a precizat că astfel de protocoale sunt strict secrete, pentru că normează activitatea operativă a ofiţerilor SRI în raport cu atribuţiile legale privind punerea în aplicare a mandatelor de la judecători, de supraveghere tehnică.
"Toate astea le făceam pe baza unui mandat de la judecător, iar protocoalele normau această activitate: ce ofiţeri/departamente de la SRI pun în aplicare mandatele, cu ce resurse, normau schimbul de informaţii pe speţele în cauză etc.”, a mai spus purtătorul de cuvânt al SRI.
Ovidiu Marincea a precizat că ofiţerii SRI nu făceau muncă de cercetare penală, nu interogau şi nu scriau probatorii.
"Nu au făcut-o niciodată. Jobul nostru era să informăm, este şi astăzi, iar înainte de decizia Curţii Constituţionale aveam şi obligaţia să punem în executare mandatul de supraveghere operativă şi de supraveghere tehnică. Acum, aceste protocoale nu mai sunt valabile, pentru că SRI nu mai pune în aplicare nimic în afara de mandatele de siguranţă naţională”, a explicat Marincea.
Informaţii despre un protocol SRI – DNA au apărut în spaţiul public încă din ianuarie.
În urma acestor informaţii, DNA preciza că nu a existat niciun protocol de colaborare SRI-DNA, iar procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi nu a participat la videoconferinţe organizate de SRI, nici săptămânal, nici ocazional şi nu are instalate în birou terminale speciale prin care să poată comunica instantaneu cu SRI.
"Nu există şi nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA şi nici protocol secret Coldea/Kövesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000", arăta DNA.
În acest context, DNA a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să facă verificări pentru a constata în ce măsură, prin informaţiile transmise, sunt afectate independenţa sistemului judiciar şi prestigiul magistraţilor.
Şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara, la începutul lunii februarie, că protocoalele cu SRI sunt semnate cu Ministerul Public, nu direct cu DNA sau DIICOT, pentru a evita suspiciuni că ar exista parti-pris-uri care depăşesc cadrul legal.
Lazăr preciza că protocoalele încheiate de Ministerul Public cu SRI sunt secrete pentru că ele vizează combaterea terorismului, a migraţiei transfrontaliere şi alte asemenea fapte, care nu pot fi combătute "la vedere” şi presupun o anumită confidenţialitate.
Ministerul Public preciza că încheierea unui protocol de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.
Sursa citată preciza că protocolul cu SRI şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.
Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care i-au cerut să facă, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, demersuri pentru declasificarea hotărârilor CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet, formându-se “echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
