Senatul a adoptat miercuri, decizional, proiectul de lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură.
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură.
Potrivit expunerii de motive, este propusă „reglementarea, în raport cu dispozitivul şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.121/2020, a aspectelor esenţiale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere in magistratură în anii 2020 şi 2021, a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii in anii 2020 şi 2021, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii in anii 2020 şi 2021, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora”.
Conform raportului de admitere al Comisiei juridice, cu amendamente admise, „în anii 2021 şi 2022, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se realizează potrivit prevederilor prezentei legi”.
De asemenea, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
Sursa citată mai arată că poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: „a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiată în drept; c) nu are antecedente penale, cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie”.
Totodată, posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia care se ocupă prin concursul de admitere şi se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător şi în cazul admiterii pe aceste posturi.
Pentru concursul de admitere, Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor; comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
Raportul de admitere al Comisiei juridice mai arată că „a doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proha interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs, în cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis”.
„Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul «Admis» sau «Respins»”, potrivit sursei menţionate.
Senatul a adoptat propunerea legislativă a Guvernului în calitate de for decizional, prin urmare legea merge la promulgare.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
