Deputatul Sebastian Ghiţă a fost chemat joi la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a face declaraţii în cazul denunţului său privind teza de doctorat a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pentru a preciza care sunt martorii pe care îi propune şi a depune acte sau probe care să dovedească acuzaţiile sale, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit surselor citate, Sebastian Ghiţă a fost citat să se prezinte la ora 10.00 la Parchetul instanţei supreme, după ce marţi a fost înregistrat autodenunţul său, în care a susţinut că, în 2012, a participat la falsificarea unui raport al Consiliului Naţional de Etică care să arate că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi nu este un plagiat, raport care a fost ”scris în Guvernul României”.

"Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României", a spus Sebastian Ghiţă marţi, când a fost la PICCJ.

Deputatul a mai susţinut că actualul procuror şef al DNA a ştiut, la vremea respectivă, de falsificarea raportului privind teza sa de doctorat.

El a precizat că persoanele alături de care a contribuit la falsificarea raportului au avut legătură cu Ministerul Educaţiei.

În autodenunţul său, adresat procurorului general, Sebastian Ghiţă susţine că are dovezi că nu s-a întrunit niciodată Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi.

"În cursul anului 2012, am participat în mod direct la redactarea în fals, fără respectarea prevederilor legale, a Raportului Tehnic de Expertiză întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. Deţin date şi dovezi care demonstrează că această comisie nu s-a întâlnit niciodată, iar redactarea în fals a raportului s-a făcut cu implicarea unor înalţi demnitari ai statului şi cu ştiinţa Laurei Codruţa Kovesi. Declar că voi pune la dispoziţia procurorului desemnat de către dumneavoastră toate datele, documentele şi informaţiile care să ateste modul în care s-a acţionat pentru ascunderea adevărului privind plagiatul din cadrul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi", a scris Sebastian Ghiţă în autodenunţ.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, susţine că nu a plagiat în teza de doctorat şi că lucrarea îi aparţine în totalitate, precizând că procurorii au obligaţia de a verifica autodenunţul lui Sebastian Ghiţă.

"În situaţia în care este depusă o sesizare de orice natură (denunţ, autodenunţ, plângere), este obligaţia procurorilor să verifice şi să clarifice, în raport cu prevederile legii, toate aspectele sesizate şi să dispună măsurile legale. Cu referire la teza de doctorat Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal, ţin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparţine în totalitate şi că nu am plagiat. De altfel, acest lucru l-am susţinut de la prima apariţie, încă din anul 2012, în spaţiul public a afirmaţiilor denigratoare de acest tip", a spus, marţi, Laura Codruţa Kovesi.

Traian Băsescu a declarat marţi, la B1 TV,  că a primit informaţii privind un posibil plagiat în cazul tezei de doctorat a Codruţei Kovesi în 2014, informaţiile nefiind certe deoarece proveneau ”din mediul civil”. 

Întrebat de ce nu a făcut un denunţ penal în această chestiune, Băsescu a răspuns: ”Prin formaţie profesională. Oricât de dur vi s-ar părea ce urmează să spun acum: când la bordul unui vas echipajul simţea că are un turnător, de regulă vasul se întorcea în port cu un om mai puţin”.

Ministerul Educaţiei spune că, dacă există suspiciuni cu privire la teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, pot fi trimise sesizări către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de către orice persoană fizică sau juridică, aşa cum prevede regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului, altfel sunt doar discuţii publice.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei, a spus că CNATDCU nu se poate autosesiza, pentru că ar fi în conflict de interese. Ea a precizat că  au existat decizii ale experţilor CNATDCU care au contrazis deciziile Consilului Naţional de Etică (CNE) ori ale consiliilor de etică de la nivelul universităţilor.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut, în mai 2002, că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi este un plagiat. GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea Codruţei Kovesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara.

Experţii tehnici ai Consiliului Naţional de Etică (CNE) au stabilit în iulie 2012 că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.

În decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii i-a apărat reputaţia fostului procuror general Codruţa Kovesi, după acuzaţia că şi-ar fi plagiat teza de doctorat, decizia CSM venind după ce experţii Consiliului Naţional de Etică, cu unanimitate de voturi, şi Ministerul Educaţiei au hotărât că magistratul nu a plagiat.

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, prin Raportul final nr. 940/05.09.2012, a conchis că Laura Kovesi a obţinut titlul de doctor în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2011.

"Analizând sesizarea nr. 606 din data de 25.05.2012 precum şi informaţiile, datele, documentele şi probele materiale, CNECSDTI constată respectarea tuturor normelor de bună conduită în activitatea de cercetare ştiinţifică. Drept urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal», susţinută de către doamna Laura Codruţa Kövesi, în decembrie 2011, indicate în sesizare. CNECSDTI constată îndeplinirea tuturor procedurilor legale în vigoare la data susţinerii tezei de doctorat şi apreciază că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice a fost obţinut de doamna Laura Codruţa Kövesi în concordanţă cu legislaţia în vigoare în anul 2011”, a arătat Consiliul Naţional de Etică. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.