Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va continua ancheta în cazul OUG 13, pentru fapte penale şi persoane concrete cu care a fost sesizat, şi nu va face evaluări ale legalităţii şi oportunităţii actelor adoptate de alte puteri.
“Am văzut decizia Curţii Constituţionale, evident că ea este obligatorie pentru toţi şi, raportat la motive, noi vom continuă ancheta. Fără îndoială că Ministerul Public este sesizat cu aspectele penale ale problemelor, cu fapte penale concrete şi cu persoane concrete. Prin urmare, Ministerul Public nu va face evaluări ale legalităţii, ale oportunităţii actelor unei alte puteri, ci strict ne cantonăm la aspecte penale care ţin de competenţa Ministerului Public”, a spus Augustin Lazar, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că ancheta privind OUG 13 va continua întrucât procurorul este obligat, conform articolului 5 din Codul de procedura penală, să afle adevărul cu referire la persoanele, faptele şi împrejurările în care au fost comise faptele sesizare.
Întrebat dacă procurorii vor cere aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, procurorul general a spus: “Vom vedea ce va face procurorul de caz".
Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, preciza că dacă DNA s-ar fi limitat în acţiunea sa să verifice dacă în mod concret s-a săvârşit vreo infracţiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat în mod firesc, fără apariţia unui conflict. El a precizat că acţiunea DNA nu doar că s-a subrogat Curţii Constituţionale în verificările făcute, dar a şi "perturbat" activitatea Guvernului.
“DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la MJ, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. El se aprobă în anumite condiţii şi este o putere delegată din partea autorităţii legislative (...) DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA”, a spus Dorneanu.
Ministerul Public arăta luni, după decizia CCR, că motivarea în cazul conflictului constatat între Guvern şi DNA, referitor la dosarul adoptării OUG 13, va fi determinantă pentru cursul anchetei.
"Motivarea Curţii Constituţionale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a arătat Ministerul Public.
DNA a anunţat luni că, în dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Anchetatorii au mai decis disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
DNA precizează că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
