Procurorii DNA au cerut pedepse cu executare, la ultimul termen al dosarului "Referendumul", atât pentru Liviu Dragnea, cât şi pentru alţi 44 de inculpaţi. În faţa instanţei, anchetatorii au susţinut că Dragnea i-a tratat pe alegători ca pe "nişte obiecte care trebuie scoase din casă şi aduse la urne" şi că pedeapsa pentru acesta ar trebui să fie între trei şi cinci ani de închisoare cu executare.
La ora transmiterii acestei ştiri, este în desfăşurare ultimul termen din procesul "Referendumul", în care, în primă instanţă, liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Procurorul DNA a susţinut că decizia anterioară a instanţei, de achitare a opt inculpaţi şi a 67 de preşedinţi de secţii de votare, a fost eronată, în condiţiile în care au fost introduse suplimentar buletine de vot la secţiile de votare unde erau preşedinţi inculpaţii din dosar.
"Preşedinţii secţiilor de votare şi-au împărţit atribuţiile", a susţinut procurorul DNA, arătând că inculpaţii nu au explicat de ce sunt semnături falsificate sau de ce pe liste apar persoane aflate în afara ţării. "Instanţa de fond a spus că se impune achitarea pentru că numărul buletinelor de vot corespunde cu cel al semnăturilor, însă nu a ţinut cont că semnăturile erau false", a mai spus procurorul DNA, cerând schimbarea încadrării juridice pentru mai mulţi inculpaţi. Judecătoarea Livia Stanciu a arătat că trebuie ţinut cont de "incidenţa legii mai favorabile".
Procurorul DNA a mai arătat că, în calitate de coordonator al campaniei electorale, Liviu Dragnea a folosit un mod imperativ în relaţia cu autorităţile implicate în alegeri şi nu există niciun dubiu "că a folosit toate mijloacele avute la dispoziţie".
"Faptele şi conduita ilicită sunt transmiterea adresei prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Rezultatul vătămător s-a produs când inculpatul şi-a folosit influenţa. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o forma de tensiune", a spus procurorul.
El a mai arătat că, pentru aducerea oamenilor la vot, Liviu Dragnea a folosit date cu caracter personal, iar după câteva telefoane, în doar două ore, prezenţa la vot a crescut semnificativ în judeţul Teleorman.
"Demersurile lui Dragnea au fost de a-i determina pe oameni să voteze. Neprezentarea la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor. Inculpatul a văzut alegătorii ca pe nişte obiecte care trebuie scoase din casa şi aduse la urne", a mai arătat, în instanţă, procurorul DNA. El a cerut majorarea pedepsei, arătând că pedeapsa minimă ar trebui să fie cuprinsă între trei şi cinci ani cu executare.
Liviu Dragnea a declarat, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înainte de începerea judecării ultimului termen din dosarul "Referendumul", că are încredere că nu va primi o pedeapsă cu executare.
"Pot spune ceea ce am spus şi în aceşti trei ani şi jumătate, de când a început procesul. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi cred cu tărie în dreptul românilor de a merge la vot", a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Acesta a promis că, după ce decizia judecătorilor va rămâne definitivă, va răspunde tuturor întrebărilor presei.
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, vineri, ultimul termen din dosarul "Referendumul", în care, pe fond, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Vicepreşedintele PSD, Gabriela Firea, a declarat, joi, că social-democraţii sunt preocupaţi în ceea ce priveşte sentinţa pe care o va primi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, dar speră ca ”deznodământul să fie unul fericit”.
”Suntem toţi preocupaţi, dar îi ţinem pumnii. Îi urăm mult succes, suntem alături de dumnealui. Suntem convinşi că nu a făcut niciun lucru rău, dar aşteptăm ca instanţa să se pronunţe şi să avem în sfârşit o decizie în legătură cu acest dosar şi vă daţi seama că ne-am dori cu toţii şi ar fi de preferat pentru noi toţi (...) ca deznodământul în acest dosar să fie unul fericit”, a spus Gabriela Firea, la Palatul Parlamentului.
La termenul anterior, în 31 martie, mai mulţi martori au declarat că nu au fost la referendumul pentru suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu, dar s-au regăsit cu semnăturile falsificate pe listele de vot. Au fost prezenţi 10 martori, iar cinci au trimis acte medicale potrivit cărora nu se pot deplasa deoarece sunt bolnavi.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul". În acelaşi dosar, 45 de inculpaţi au fost achitaţi, dintre care opt au fost preşedinţi de secţii de votare şi 37 au fost membri ai unor secţii de votare.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii mai spun că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
