Faptele de abuz în serviciu şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale pentru care a fost începută urmărirea penală in rem în dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2009 se prescriu în opt ani, conform noului Cod penal şi în 10 ani, potrivit vechiului Cod penal, a precizat, miercuri, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
În 24 aprilie, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au început urmărirea penală in rem, în dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2009, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzut de articolul 297 alineatul 1, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (respectiv articolul 248 raportat la articolul 248 indice 1 din vechiul Cod penal) şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, faptă prevăzută de articolul 391 alineatele 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (fost articol 62 alineatele 3 şi 4 din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, modificată şi republicată).
"Menţionăm că faptele pentru care s-a început urmărirea penală se prescriu potrivit legii vechi - art. 122 lit. b şi c din vechiul Cod penal - în termen de 10 ani, respectiv 8 ani în conformitate cu legea nouă – art. 154 alin. 1 lit. c din noul Codul penal”, a precizat, miercuri, PICCJ.
Articolul 5 din noul Cod penal prevede că „în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”, iar aceste dispoziţii se aplică şi „actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile”.
Parchetul instnaţei supreme a precizat că, în 2014, Curtea Constituţionalăa decis că nu pot fi combinate prevederi din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.
Potrivit PICCJ, dosarul a fost deschis în urma informaţiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic, i conform cărora „există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorităţi publice şi persoane, altele decât cele prevăzute de lege”.
Parlamentul vrea să înfiinţeze o comisie de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009. În condiţiile în care Parchetul a deschisă o anchetă în acest sens, proiectul de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă a fost retrimis la Comisiile juridice pentru a clarifica obiectivele acesteia.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat miercuri, de la tribuna plenului reunit, că retrimiterea la Comisiile juridice a proiectului de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă nu reprezintă un pas înapoi, fiind nevoie doar ca obiectivele acesteia să fie reformulate, în condiţiile în care Parchetul General le-a copiat "cu copy-paste".
Procurorii DNA l-au pus recent sub acuzare pe Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, pentru că în septembrie 2016, când a fost audiat în dosarul privind campania prezidenţială din 2009, a făcut declaraţii mincinoase despre banii încasaţi de firma sa pentru consultanţa politică acordată de el în campania electorale, acreditând ideea că persoanele inculpate în cauză nu au participat la săvârşirea faptelor de care sunt acuzate.
Dan Andronic a scris recent că Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea sunt două dintre personajele care au ajutat la victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale din 2009. Andronic a arătat că l-a sunat atunci pe Gabriel Oprea, care i-a spus să vină la locuinţa acestuia, pentru că are nevoie de el, iar acolo i-a găsit pe George maior, Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi.
“Am înţepenit. Acolo era Statul! În acel birou se găseau George Maior, directorul SRI, Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, Laura Codruţa Kovesi, procurorul general al României, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne şi încă o persoană înaltă pe care nu o cunoşteam. Voturile din diaspora. Aici, Florian Coldea avea multe date şi cifre, dar şi George Maior primea informaţii. Cred că, atât cât am stat eu acolo, Kovesi a primit cel puţin două telefoane la care a răspuns: „Da, domnule Preşedinte”. După care ieşea din încăpere şi continua discuţia. În mod evident, Kovesi era o parte importantă a grupului, înţelegeam din modul în care punea întrebările referitoare la acţiunile ce se pot întreprinde. Au rămas în acea încăpere Laura Codruţa Kovesi, George Maior, Florian Coldea, Gabriel Oprea…Oamenii care au făcut posibilă victoria lui Traian Băsescu în 2009”, a scris Andronic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
