Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a pledat, luni, în faţa CCR, în cadrul audierilor privind existenţa unui conflict constituţional între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, că DNA şi-a depăşit atribuţiile verificând legalitatea şi oportunitatea unei ordonanţe şi a cerut ca CCR să dispună şi pe viitor măsuri pentru a preveni astfel de situaţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La CCR au fost audiate părţile din sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind existenţa unui conflict juridic instituţional de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern în cazul anchetei privind OUG 13.

Din partea Senatului, ca autor al sesizării, a vorbit preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, care a acuzat "presiuni" la adresa Guvernului prin ancheta DNA.

"Eu am opiniile mele şi nu o dată m-am pronunţat asupra unor manifestări de analfabetism profesional la nivelul unor organe de anchetă. Ceea ce e însă foarte grav şi e de lămurit la nivelul CCR este posibilitatea ca printr-o anchetă penală să se declanşeze forme de presiune în cadrul procesului de legiferare", a afirmat senatorul.

El a avertizat că, în aceste condiţii, următorii anchetaţi ar putea fi chiar judecătorii Curţii, care au emis decizia prin care s-a explicitat definiţia abuzului în serviciu. "Nu m-ar mira, văzând o declaraţie recentă, ca următoarea instituţie în legătură cu actele căreia se declanşează anchete penale să fie chiar CCR. Am aflat recent că o decizie a CCR ar lăsa fără apărare populaţia României", a spus el.

Şerban Nicolae a explicat că procurorii nu pot interveni în procesul decizional al Guvernului, în privinţa legalităţii şi oportunităţii emiterii actelor normative. El a criticat şi faptul că în ancheta DNA se vorbeşte despre favorizarea făptuitorului, spunând că în OUG 13 este doar o problemă de aplicare a legii mai favorabile, care nu poate însemna, într-un stat de drept, favorizarea făptuitorului.

Senatorul a precizat şi că acum legiuitorii sunt "speriaţi" şi nu sunt lăsaţi să pună în acord legile cu deciziile CCR. "Este dificil, eu nefiind un tip sperios de felul meu, să găsesc soluţii prin care deciziile CCR, unele venite chiar după decizia 405 (privind abuzul în serviciu - n.r.), să-şi găsească consacrarea, pentru că ele pot fi oricând interpretate ca legi penale mai favorabile şi să ne ducă cu concluzia, într-o manieră rudimentară, superficială, că există o favorizare a infractorului", a afirmat el.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a reprezentat Guvernul, a afirmat că există un conflict juridic de natură constituţională între instituţii. El a spus că problema este una "de principiu", respectiv dacă organele de urmărire penală pot ancheta "legalitatea, oportunitatea şi circumstanţele elaborării unui act normativ".

"Ministerul public nu are niciun rol politic, niciun rol în procedura de legiferare, nu poate iniţia acte normative, nu poate cenzura acte normative, nu se poate pronunţa asupra legalităţii sau oportunităţii adoptării unui act normativ. Ministerul Public aplică legea, iar, scrie în concluziile pe care le prezint, nu controlează din niciun punct de vedere procedura de adoptare a respectivelor acte normative", a afirmat el.

Reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, a criticat argumentele invocate de Şerban Nicolae şi de Tudorel Toader. În primul rând, ea a contestat dreptul lui Călin Popescu Tăriceanu de a elabora o astfel de sesizare, având în vedere că Senatul nu a fost o entitate "lezată" de presupusul conflict.

Ea a acuzat că sesizarea este "ambiguă", fiind pasaje în care afirmaţii anterioare sunt contrazise prin unele concluzii, precum cea privind acuzaţiile DNA de încălcare a legii, despre care însuşi autorul sesizării recunoaşte că nu au legătură cu procedura de elaborare a unui act normativ, astfel încât nu poate fi acuzat Ministerul Public de a interfera cu activitatea Guvernului.

Punctul de vedere al Ministerului Public este că singura instituţie care poate controla dacă procurorii şi-au depăşit sau nu atribuţiile şi dacă există sau nu temei pentru acuzaţiile lor este instanţa, în momentul în care dosarul ajunge în faţa unui judecător. Ea a cerut ca CCR să nu se substitue astfel instanţelor de judecată.

"Ce a făcut organul judiciar este o pură exercitare a atribuţiilor legale. Nu a verificat în niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat în niciun fel oportunitatea elaborării actului legislativ, nu s-a pus în niciun mod problema unor verificări a unor asemenea aspecte. (...) Poziţia pe care DNA a avut-o în această cauză este una perfect legală, ea va fi supusă de principiu controlului instanţelor de judecată", a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Citește și...