Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis joi menţinerea mandatului de arestare preventivă emis în lipsă pe numele omului de afaceri Elan Schwartzenberg, fugit din ţară şi dat în urmărire internaţională din 2016. El este trimis în judecată de către DNA, fiind acuzat că ar fi acţionat ca intermediar între omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern, cel pentru care a fost emisă autorizaţia de construire a Campusului social ”Henri Coandă” din Constanţa, şi Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, astfel, contestaţia DNA la decizia luată în 20 iulie de Tribunalului Bucureşti, care horărâse revocarea mandatului de arestare în lipsă emis pe numele lui Elan Schwartzenberg şi retragerea cererii de urmărire internaţională şi a mandatului european de arestare.
"(...) admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 20.VII.2018 a Judecătorului de Cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia I-a penală, din Dosarul nr. 48990/3/2017/a1.1. Desfiinţează, în totalitate, încheierea de şedinţă şi, pe fond, rejudecând: În temeiul art.242, alin.1, Cod de procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii arestului preventiv, formulată de petentul-inculpat Schwartzenberg Emilian. În temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, obligă pe petentul-inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile de procedură pentru judecarea contestaţiei rămân în sarcina statului", este decizia luată joi de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
Decizia - care a fost luată cu o opinie separată, în sensul respingerii ca nefondată a contestaţiei DNA - este definitivă.
În 14 iunie 2016, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au emis un mandat european de arestare preventivă pe numele său, el fiind dat şi în urmărire internaţională după o solicitare a Poliţiei Române.
În ianuarie 2018, Elan Schwartzenberg a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru complicitate la dare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Avraham Morgenstern să-i dea mită lui Radu Mazăre 175.000 de pentru a câştiga contractul de construire a Campusului social ”Henri Coandă” din Constanţa. Dosarul a fost disjuns din cel în care Radu Mazăre şi fratele său, fostul senator Alexandru Mazăr, sunt judecaţi pentru luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii vorbesc despre faptul că Schwartzenberg, în cursul anului 2011, l-a ajutat pe omul de afaceri Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures S.R.L., să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme.
În schimbul banilor, Mazăre ar fi trebuit să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures S.R.L să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului social ”Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa.
Potrivit procurorilor, ajutorul acordat de Elan Schwartzenberg a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu cei doi.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
