Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea şi completarea legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, informează Administraţia Prezidenţială. Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.302/2004, în scopul îmbunătăţirii şi clarificării cadrului legal în materie, în principal în sensul armonizării corecte şi complete cu Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, a unor texte legislative referitoare la mandatul european de arestare.
Prin urmare, este modificat un articol intitulat „Persoane exceptate de la extrădare” şi astfel nu pot fi extrădaţi din România:
„a) cetăţenii români, dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 20;
b) solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante;
c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicţie, în condiţiile şi în limitele stabilite prin convenţii sau prin alte înţelegeri internaţionale;
d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecţi, persoane vătămate, părţi, martori sau experţi ori interpreţi în faţa unei autorităţi judiciare române solicitante, în limitele imunităţilor conferite prin convenţie internaţională”.
De asemenea, dacă persoana a cărei extrădare se solicită dobândeşte calitatea de solicitant de azil ori acesteia i se recunoaşte calitatea de cetăţean român sau de beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare în România între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare şi data convenită pentru predare, hotărârea de extrădare este supusă revizuirii. (
„Cererea de revizuire poate fi formulată de către parchetul de pe lângă curtea de apel care a pronunţat hotărârea de extrădare, din oficiu sau la sesizarea Ministerului Justiţiei, ori de către persoana extrădată, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de dobândirea calităţii de solicitant de azil ori, după caz, de recunoaştere a calităţii de cetăţean român sau de beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare în România”, mai arată actul normativ.
Potrivit legii promulgate, la primirea cererii de revizuire, se fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererii, în maximum 3 zile de la data înregistrării acesteia. Admisibilitatea se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, cu participarea persoanei extrădate, a apărătorului şi a procurorului. Încheierea prin care se dispune cu privire la admisibilitatea în principiu este definitivă.
„Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanţa va dispune suspendarea executării hotărârii supuse revizuirii. În scopul desfăşurării în bune condiţii a procedurii şi a împiedicării sustragerii persoanei extrădate, instanţa poate dispune, motivat, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b), c) sau d) din Codul de procedură penală. (6) Dacă se constată că cererea de revizuire este întemeiată, instanţa anulează hotărârea de extrădare şi va pronunţa o nouă hotărâre în cauză. Dispoziţiile art. 52 alin. (8) şi (9) şi ale art. 53 se aplică în mod corespunzător”, mai indică actul normativ.
Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune şi este prelungită de acelaşi complet învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii, până la predarea efectivă către statul solicitant, să poată depăşi 180 de zile.
După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite, de îndată, mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile Codului de procedură penală cu privire la conţinutul şi executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de extrădare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale în procedura de extrădare ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluţionării amiabile a litigiului dintre stat şi reclamant, hotărârea definitivă este supusă revizuirii.
Dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată. Acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile.
Prin excepţie, în caz de forţă majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autorităţile române şi cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, fără ca durata arestării provizorii totale, până la data predării, să poată depăşi 180 de zile.
Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate.
„În vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată este detenţiunea pe viaţă sau restul de pedeapsă rămas de executat din pedeapsa închisorii este de un an sau mai mare; Dacă informarea intervine după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus predarea persoanei solicitate către statul emitent, curtea de apel competentă, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune prin sentinţă definitivă revocarea executării mandatului european de arestare şi, dacă este cazul, revocarea măsurii dispuse anterior”, mai arată legea promulgată.
În situaţia în care persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia poate fi amânată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea poate fi amânată până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
„(1) Când persoana la care se referă mandatul european de arestare se bucură de o imunitate sau un privilegiu în România, autoritatea judiciară de executare va solicita fără întârziere autorităţii competente ridicarea imunităţii sau a privilegiului. (2) Dacă ridicarea imunităţii sau a privilegiului este de competenţa unui alt stat sau a unei organizaţii internaţionale, cererea va fi formulată de autoritatea judiciară care a emis mandatul european de arestare. Autoritatea judiciară de executare va comunica această împrejurare autorităţii judiciare emitente. (3) În timpul în care cererea de retragere a imunităţii sau a privilegiului la care se referă alin. (2) este în curs de soluţionare, autoritatea judiciară de executare ia măsurile pe care le consideră necesare pentru a garanta predarea efectivă când persoana a încetat să se mai bucure de privilegiu sau de imunitate. Termenele încep să curgă de la data când autoritatea judiciară de executare a fost informată despre ridicarea sau retragerea imunităţii sau a privilegiului”, mai indică actul normativ.
Preşedintele Klaus Iohannis a mai promulgat, miercuri, legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, propunându-se în principal: introducerea de noi criterii de formare iniţială şi de ocupare a posturilor prin concurs pentru toate categoriile de funcţii de conducere - manageri, directori executivi şi directori executivi adjuncţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene şi a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, directori generali, directori medicali, medic-şef.
Este introdusă noţiunea de criterii de calitate aferente programelor de formare, elaborate de către OMS în programul de asistenţă tehnică din PNRR, înfiinţarea unui Institut Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, prin reorganizarea Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, care este desfiinţată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
