Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a trimis Secţiei Penale din cadrul instituţiei, spre rejudecare, dosarul în care sunt vizaţi pentru fapte de corupţie Andreea Cosma, Anghel Florin Serghei şi Cornea Dănuţ Marcel. Magistraţii au respins cererea inculpaţilor de a fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie, sentinţa fiind definitivă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Cu majoritate, Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În temeiul art. 421 alin. (1) pct.2 lit. b) din Codul de procedură penală admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA şi de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei împotriva sentinţei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 994/42/2015. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, este decizia pronunţată, marţi, de către magistraţii ICCJ.

Sentinţa este definitivă, dar a existat o opinie separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare şi suspendării judecării prezentei cauze până la soluţionarea, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a cererii.

Inculpaţii ar fi vrut ca CJUE să se pronunţe asupra următoarelor întrebări:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finaţării terorismului (...) trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani? 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

În ianuarie 2017, dosarul de corupţie al Andreei Cosma, fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma, a fost trimis de la Curtea de Apel Ploieşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce Andreea Cosma a fost aleasă deputat pe lista PSD Prahova.

Dosarul, în care Andreea Cosma a fost inculpată pentru complicitate la abuz în serviciu, faptă care ar fi fost comisă în calitate de notar, fusese trimis instanţei în 2015, DNA stabilind un prejudiciu de 18 milioane de lei în această cauză.

În acelaşi dosar a fost deferit justiţiei un alt fost preşedinte al CJ Prahova, Florin Anghel, care a condus instituţia între 2004 şi 2008.

Anghel este acuzat că, în calitate de şef al CJ Prahova, l-a împuternicit pe Dănuţ Cornea, fost director al Parcului Industrial Plopeni, deţinut de CJ Prahova, să înstrăineze terenuri dintr-o fostă unitate militară cu o suprafaţă de peste 40 de hectare, care a intrat în activul parcului în urma unui schimb de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit DNA, bunurile au fost vândute fără să fi fost evaluate, fără desfăşurarea unei licitaţii publice, iar directorul parcului a semnat actele aferente tranzacţiilor fără să fie împuternicit de Adunarea Generală a Acţionarilor mandatată special de Consiliul Judeţean Prahova, fără viza de control financiar preventiv propriu, sustrăgând operaţiunea economică de la controlul de legalitate şi regularitate şi în baza unei procuri emise cu depăşirea competenţelor şi cu încălcarea dispoziţiilor legale. Anchetatorii au stabilit că în urma încheierii celor nouă contracte de vânzare-cumpărare, în perioada 11 iunie 2008 - 4 iulie 2008, s-a creat un prejudiciu de 17.603.853,34 lei, reprezentând diferenţa între valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării.

Procurorii au stabilit, pe parcursul anchetei, că în derularea acestor tranzacţii cei doi au fost ajutaţi de către notarul Andreea Cosma, actual deputat PSD.

În 4 decembrie 2018, cei trei au fost condamnaţi, decizia magistraţilor fiind contestată.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.