Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri seara, că în în urma verificărilor făcute s-a constatat că în cazul dosarului Ferma Băneasa a fost respectat principiul distribuirii aleatorii.
ÎCCJ a transmis, printr-un comunicat de presă, că prin ordinul nr.283/21.12.2020 al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost dispusă efectuarea de verificări privind respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a dosarului nr.345/64/2016.
"De asemenea, au fost supuse analizei aspectele invocate de către apărătorii unuia dintre părţile din dosar, transmise prin memoriul înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr.2081/28.12.2020. Verificările au fost efectuate sub coordonarea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultatele acestora fiind consemnate în referatul nr.279/30.12.2020, disponibil în formă integrală pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în comunicat.
Sursa citată menţionează că verificările făcute au stabilit că principiul distribuirii aleatorii a fost respectat.
"În urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul nr.345/64/2016, având stadiul procesual apel, s-a desfăşurat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr.304/2004”, a precizat ÎCCJ.
Înalta Curte a mai afirmat că dosarul respectiv a fost primit de la Curtea de Apel Braşov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ în 24 decembrie 2019, ora 12.25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13.14 şi repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeaşi zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă. ICCJ a menţionat că la dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr.221/2019.
"În perioada de referinţă, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secţiei penale erau active pentru repartizare şi erau configurate corespunzător parametrilor stabiliţi prin hotărârile colegiului de conducere. La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie. Referitor la chestiunea numărului de părţi, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexităţii dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părţi, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexităţii, neexistând astfel elemente care să conducă la influenţarea criteriilor de repartizare aleatorie”, a mai transmis ÎCCJ.
Înalta Curte a arătat că auditarea sistemului de repartizare aleatorie poate fi făcută doar de Ministerul Justiţiei.
"În fine, în ceea ce priveşte auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca orice altă instanţă judecătorească, este doar utilizator al aplicaţiei informatice ECRIS, dezvoltată şi gestionată de către Ministerul Justiţiei, prin direcţia sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiţiei”, se mai arată în comunicat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul final în dosarul Ferma Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. ICCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român.
Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a reacţionat după condamnarea avocatului Mihăiţă Roşu, calificând drept inacceptabilă ”represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant”. UNBR anunţa că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica felul în care au fost administrate probele în această cauză.
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacţionat după ce Uniunea Naţională a Barourilor din România şi-a manifestat dezacordul faţă de condamnarea avocatului, precizând că discursul public la adresa serviciului public al justiţiei ar trebui să se caracterizeze prin rigoare, echilibru şi o minimă echidistanţă din partea tuturor persoanelor implicate.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
