Preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a fost audiat în calitate de martor, miercuri, la instanţa supremă, în dosarul în care a fost trimis în judecată fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov, acuzat de intervenţii pentru promovarea în Parlament a unui proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Iordache a spus că, din punctul său de vedere, proiectul de lege nu a fost unul special, iar prin susţinerea acestuia a vrut să vadă care va fi dezbaterea parlamentară.
Miercuri, în acest dosar au fost audiaţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României Mihail Vlasov, vicepreşedintele CCIR Vasile Bar şi fostul viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu.
Primul martor audiat la termenul de miercuri de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost secretara lui Mihail Vlasov, care a arătat că a fost contactată de către fostul preşedinte al CCIR, acesta cerându-i documentele pentru înscrierea fostului deputat Mircea Grosaru ca şi arbitru la Curtea de Arbitraj, instituţie din subordinea CCIR. "Mi-a cerut să-mi trimită un formular. Nu ştiu dacă era în atribuţiile preşedintelui să propună arbitrii”, a susţinut femeia.
Magistraţii l-au audiat, tot în calitate de martor, şi pe vicepreşedintele Camerei de Comerţ, Vasile Bar, care a precizat că în anul 2013 arbitrii puteau fi propuşi de către preşedintele Curţii de arbitraj şi de către Mihail Vlasov, care avea o aşa-zisă "autoritate de nominare”. "Putea propune un arbitru într-o anumită cauză, probabil. Asta este o cutumă a Camerei de Comerţ, nu era o lege în acest sens”, a spus Bar. Întrebat de procuror dacă în cazul lui Grosaru a fost modificat ordinea de zi a şedinţei, el a arătat că nu ştie şi că fostul deputat a apărut pe o lista de arbitri care a fost aprobată. "Nu s-a discutat nimic despre acest domn”, a mai spus Bar.
El a mai arătat că au fost cazuri de propuneri de arbitri care nu au fost aprobate. "E vorba de fostul ministru al Justiţiei Victor Babiuc, care a fost respins după ce a suferit o condamnare într-un proces”, a completat Bar.
Legat de iniţiativa legislativă privind trecerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la CCIR, Bar a spus că aceasta era dorinţa tuturor celor 42 de preşedinţi de camere de comerţ din ţară. La intrebarea procurorului dacă ştia că în urma proiectului de lege depus la Camera Deputaţilor 90 la sută din profitul Registrului Comerţului ar fi trebuit să revină Camerei de Comerţ, şi nu statului, Bar a răspuns că da. Întrebat dacă ştia că Vlasov este pasionat de jocuri de noroc, martorul a arată că a aflat de acest lucru cu doi ani înainte ca acesta să fie schimbat din funcţia de preşedinte al CCIR.
A urmat la audieri fostul viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu, care a explicat procedura de numire a arbitrilor la Curtea de Arbitraj. "Se depuneau dosare de către doritori. Urma apoi o verificare la nivelul conducerii Curţii de arbitraj, care emitea un punct de vedere. Dacă era o majoritate se înainta propunerea către conducerea CCIR, care aproba numirile”, a arătat Olteanu. Întrebat dacă în şedinţa din 6 martie 2013 Vlasov l-a propus pe Grosaru să devină arbitru, fostul viceguvernator a spus că nu reţine data, dar că ştie că desemnarea lui Grosaru ca arbitru a fost propusă într-o şedinţa de către Vlasov. "El conducea şedinţele. Ordinea de zi era stabilită anterior de către biroul de conducere. Nu erau prezente persoanele ce urmau a fi desemnate arbitri”, a arătat Olteanu.
Întrebat de procuror dacă ştia despre o propunere legislativă de trecere a Registrului Comerţului în subordinea CCIR şi dacă îşi aminteşte ca Grosaru să fi fost iniţiatoul acestei legi, Bogdan Olteanu a spus că în 2005 a susţinut această iniţiativă legislativă: "Această decizie s-a bazat pe programul politic al Alianţei DA, care cuprindea această promisiune. Legea a fost votată de Parlament, dar respinsă de Curtea Constituţională. Am mai discutat cu Vlasov, dar nu am putut arăta aceeaşi susţinere pentru un nou proiect. Proiectul referitor la registratorii comerciali se referă la altceva. Am participat la şedinţa Camerei de Comerţ în care s-a discutat acest proiect. Nu aveam calitatea să susţin acest proiect în afara CCIR, nemaifiind implicat politic”, a completat Olteanu.
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a arătat în declaraţia sa că îl ştie pe Mihail Vlasov de opt sau nouă ani: "Am fost colegi în Parlament şi în comisă juridică”.
El a spus, răspunzând unei întrebări, că este arbitru în cadrul Camerei de Arbitraj, dar că nu îşi aduce aminte dacă a dobândit acesta calitate în mandatul lui Mihail Vlasov. "Nu am fost susţinut de Vlasov pentru a deveni arbitru. Am discutat despre proiectul de lege privind registratorii. Am vorbit şi cu alţi colegi parlamentari despre asta. Alţi iniţiatori ai legii au mai fost Aurel Vainer, Alina Gorghiu, Marko Attila şi încă cineva de la Senat”, a precizat Iordache.
Întrebat de procuror dacă el a iniţiat acest proiect de lege, Iordache a spus că i-a fost trimis de către fostul deputat Grosaru şi că pentru el era important să fie dezbătut în Parlament pentru a-şi da seama dacă este sau nu o iniţiativa legislativă bună. "Pentru mine era important să intre în dezbatere parlamentară. Neavând aviz favorabil de la Guvern, nu l-am mai susţinut în continuare. Dar era important să fie o dezbatere. Ştiam că a mai fost o astfel de lege care a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională”, a spus Iordache în faţa judecătorilor.
Întrebat de ce a susţinut un nou proiect dacă ştia că unul similar a fost respins de Curtea Constituţională, Iordache a arătat că noua lege avea alte prevederi şi asigura o mai bună colaborare între camerele de comerţ şi Registrul Comerţului. "Nu am urmărit proiectul de lege în mod special. Ăsta a fost scopul dezbaterii parlamentare. Poate a avut şi părţi bune. N-am ştiut că, dacă era adoptat proiectul, CCIR avea acces la 90% din veniturile Registrului Comerţului şi nu ştiam că preşedintele Camerei de Comerţ ar fi beneficiat de puteri crescute în ceea ce priveşte numirea preşedinţilor judeţeni ai filialelor CCIR”, a mai spus Iordache.
La următorul termen din 19 octombrie vor fi audiaţi alţi patru martori.
La ieşirea de la instanţa supremă, deputatul Florin Iordache a spus, din nou, că a urmărit, prin susţinerea acestui proiect de lege care ar fi avantajat CCIR, să vadă doar care va fi dezbaterea parlamentară. "Era normal să existe o dezbatere. Nu a fost un proiect deosebit din punctul meu de vedere. El a fost trimis la mai mulţi parlamentari. Cine a vrut să şi-l însuşească l-a semnat, cine nu, nu. Registrul Comerţului a fost luat de la CCIR prin lege, deci tot prin lege anumite prevederi puteau fi date către Camera de Comerţ”, a mai spus Florin Iordache.
În acest dosar, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României Mihail Vlasov a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2015, fiind acuzat că, în februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, i-a cerut unui deputat să promoveze un proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Proiectul de act normativ era intitulat "Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului", iar iniţiatori au fost deputaţii Aurel Vainer, Mircea Grosaru, Florin Iordache, Alina Gorghiu, Attila Marko şi senatorul Klarik Laszlo-Attila.
Procurorii susţin că scopul era acela ca iniţiatorii să-şi convingă colegii de partid să susţină proiectul. Mai mult, din discuţiile interceptate de anchetatori rezultă că Mihail Vlasov a intervenit pentru această iniţiativă legislativă la parlamentari care erau şi arbitri la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, printre care Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer.
La ultimul termen de judecată, din 7 martie, a fost audiată ca martor co-preşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu. Aceasta a arătat că deputatul Florin Iordache i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului, precizând că iniţiativa legislativă nu i se pare una de natură să genereze vreun prejudiciu.
Procurorii DNA îl acuză pe Mihail Vlasov de dare de mită şi de iniţierea unei campanii pentru obţinerea sprijinului politic pentru că proiectul să fie adoptat.
Într-o discuţie telefonică interceptată de anchetatori, Mihail Vlasov îi indică lui Florin Iordache parlamentarii care să semneze propunerea legislativă, printre care sunt Alina Gorghiu, Ion Chelaru şi Mircea Grosaru (decedat în februarie 2014).
Deputatul Alina Gorghiu a dat o declaraţie de martor şi în faza de urmărire penală a cauzei, în februarie 2015. Ea arăta în declaraţia dată la DNA că nu a discutat cu deputatul Mircea Grosaru despre iniţiativa legislativă, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru.
Procurorii au susţinut, în rechizitoriu, că Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, iar scopul era “controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului”.
Mihail Vlasov i-ar fi promis deputatului Mircea Grosaru, căruia îi ceruse susţinerea pentru promovarea şi adoptarea proiectului de act normativ, la cererea parlamentarului, că îl va numi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
"În baza înţelegerii anterioare, inculpatul Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al CCIR cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR", au mai arătat anchetatorii.
În luna aprilie, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României Mihail Vlasov a fost achitat în acest dosar, decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nefiind definitivă. Dosarul s-a judecat din iulie 2015 la Curtea de Apel Bucureşti, iar sentinţa a fost dată după nouă termene de judecată şi două amânări de pronunţare. Sentinţa a fost contestată la instanţa supremă, care va da o decizie definitivă în acest dosar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
