Procurorul DNA a cerut joi instanţei supreme înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiţă, arătând că sunt îndeplinite toate condiţiile, a dovedit rea-credinţă, nu s-a prezentat în faţa instanţie, şi-a premedit fuga şi se sustrage de la judecată. Avocatul lui Ghiţă a spus că DNA trebuie să demonstreze că fostul deputat a dat dovadă de rea-crediţă că nu s-a prezentat la Poliţie şi la ICCJ, iar în prezent nu sunt date că a plecat din ţară, motiv pentru nu ar fi îndeplinite condiţiile pentru a se dispune arestarea preventivă. Cei trei judecători din complet urmează să ia o decizie în acest caz.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a arătat că Sebastian Ghiţă a încălcat controlul judiciar pe cauţiune, pentru că nu s-a prezentat, de două ori la rând, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova.
Magistratul a precizat că în cazul lui Ghiţă s-a luat măsura controlului judiciar în martie 2016, iar aceasta a fost menţinută ultima dată în 16 decembrie, în dosarul în care sunt vizate opt infracţiuni. Acesta a solicitat instanţei să ţină cont în luarea deciziei de modalitatea de săvârşire a faptelor şi de calitatea pe care o avea Ghiţă atunci.
“Vă rog să aveţi în vedere contextul, acesta era deputat în Parlament, calitate pierdută ulterior. Acesta a fost si motivul pentru care inculpatul nu a fost arestat, aşa cum au fost ceilalţi inculpaţi din dosar”, a adăugat procurorul, menţionând că Parlamentul nu a dat aviz favorabil pentru a se solicita arestarea preventivă în cursul urmăririi penale.
În ceea ce priveşte împrejurările concrete ale cauzei, procurorul a solicitat instanţei să aibă în vedere conduita generală de rea-credinţă a lui Sebastian Ghiţă, care nu s-a prezentat nici în faţa instanţei, şi-a premeditat fuga din ţară, pentru a se sustrage de la judecată şi a împiedica bunul mers al procesului.
Avocatul lui Sebastian Ghiţă a spus că este adevărat că acesta nu s-a prezentat de două ori la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, dar neprezentarea fostului deputat la IPJ Prahova nu suplineşte necesitatea dovedirii relei-credinţe. El a precizat că s-a vorbit şi despre mandatul de aducere emis în dosarul de la DNA Ploieşti, însă acolo Sebastian Ghiţă nu avea nicio obligaţie, deci nu poate fi avut în vedere acel dosar.
În ce priveşte neprezentarea lui Sebastian Ghiţă la instanţa supremă în 27 decembrie, avocatul a spus că nu există nicio dovadă că acesta a fost înştiinţat despre acel termen. Mai mult, din informaţiile comunicate de Poliţia Română rezultă că nu există date că Sebastian Ghiţă a părăsit ţara.
“Se face afirmaţia că se sustrage. Şi eu pot spune că a murit, că are o infirmitate care îl împiedică să vină. Şi eu pot face afirmaţii, însă nu pot dovedi. Nici DNA nu poate dovedi reaua-credinţă. Eu cred că acest moment procesual nu este momentul admiterii cererile, nu sunt îndeplinite condiţiile”, a mai spus avocatul lui Ghiţă.
Cei trei judecători din complet - Maricela Cobzariu, Daniel Grădinaru şi Cristina Rotaru Radu – au rămas în pronunţare, urmând să decidă dacă îi înlocuiesc lui Sebastian Ghiţă controlul judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în lipsă.
Dacă instanţa va decide schimbarea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă, Sebastian Ghiţă ar putea pierde cauţiunea de 60 milioane de lei.
Decizia nu va fi definitivă şi va putea fi contrstată la Completul de cinci judecători de la instanţa supremă.
Fostul deputat Sebastian Ghiţă este căutat din 21 decembrie 2016, după ce a fost chemat la DNA Ploieşti, în dosarul de corupţie privind vizita din 2012 a fostului premier britanic Tony Blair în România, şi nu s-a prezentat, ulterior pe numele lui fiind emis un mandat de aducere.
Sebastian Ghiţă nu avea dreptul să plece din ţară fără acceptul procurorilor, întrucât este sub control judiciar, măsură preventivă luată în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie alături de foşti şefi din Parchet şi Poliţie din judeţul Prahova.
Ultima dată, Sebastian Ghiţă s-a prezentat la sediul IPJ Prahova pentru a semna, conform procedurilor, în cadrul controlului judiciar pe 19 decembrie 2016.
Instanţa supremă a respins, în 27 decembrie, cererea DNA Ploieşti de emitere a unui mandat de arestare preventivă în lipsă a fostului deputat Sebastian Ghiţă şi a menţinut măsura controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia de a părăsi ţara în dosarul în care acesta este judecat sub control judiciar. Un complet de trei judecători de la instanţa supremă decisese, în 16 decembrie, ca lui Sebastian Ghiţă să îi fie ridicată interdicţia de părăsire a ţării, una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar pe cauţiune.
De la dispariţia sa, din 21 decembrie, Sebastian Ghiţă a avut patru apariţii la România TV, postul de televiziune pe care îl controlează, în care a lansat acuzaţii la adresa procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). El a prezentat, marţi seara, o înregistrare audio în care Traian Băsescu discuta despre dosarul lui Dan Voiculescu, invocând şi numele judecătoarei Camelia Bogdan, dar şi pe cele ale procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi şi pe al prim-adjunctului SRI Florian Coldea.
Procurorii Parchetului instanţei supreme s-au autosesizat în acest caz şi au deschis un dosar penal, privind posibile imixtiuni în actul de justiţie.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale. Unul dintre acestea în care, alături de Ghiţă, sunt acuzaţi şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas se află pe rolul instanţei supreme.
În acest dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj, spălare de bani, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, precum şi pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea lui Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, după ce acesta a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei.
În cel de-al doilea dosar, aflat tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat că i-a dat lui Bădescu o casă pentru a primi finanţare de la bugetul local pentru asociaţia Basket Club Asesoft.
De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.
Sebastian Ghiţă a mai fost cercetat în dosarul ”Tracia - Asesoft”. La începutul lunii martie, judecarea dosarului ”Tracia - Asesoft” în care Sebastian Ghiţă şi alte opt persoane au fost acuzaţi de înşelăciune în legătură cu tranzacţii petroliere prin care au produs un prejudiciu de 200.000 de lei a încetat ca urmare a prescripţiei.
Sebastian Ghiţă a rămas fără imunitate după ce mandatul său de deputat a încetat în decembrie, după alegerile parlamentare.
Ghiţă a fost deputat între 2012 şi 2016. În acest an, el a candidat pentru un nou mandat de parlamentar din partea PRU, însă acest partid nu a trecut pragul electoral, astfel că nu a intrat în Parlament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
