Oficialii DNA reclamă, vineri, ”existenţa unor atacuri publice din partea reprezentanţilor partidelor politice” cu privire la activitatea instituţiei, referindu-se direct afirmaţiile liderului de grup al deputaţilor UDMR, Csoma Botond. ”DNA nu a avut şi nu solicită competenţa exclusivă pe infracţiunile săvârşite de magistraţi”, au transmis oficialii instituţiei, după ce politicianul UDMR a afimat că formaţiunea este de acord cu desfiinţarea Secţiei speciale, dar cazurile să nu revină la DNA, invocând presupuse abuzuri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
”În contextul dezbaterilor privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie constatăm cu îngrijorare existenţa unor atacuri publice din partea reprezentanţilor partidelor politice cu privire la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.) şi modalităţii în care procurorii din cadrul instituţiei îşi desfăşoară activitatea”, a transmis, vineri, DNA, într-un comunicat de presă. 
 
Oficialii instituţiei au precizat că se referă la ”declaraţiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului U.D.M.R. din Camera Deputaţilor, în care susţine caracterul abuziv cert al anchetelor D.N.A. în cauzele cu magistraţi”. 
 
”A susţine că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi reprezintă un atac direct şi nefondat la adresa instituţiei, care aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori. Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A. Numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor şi denunţurilor depuse de cetăţeni”, a mai transmis DNA. 
 
Instituţia precizează că procurorii aplică aceleaşi reguli şi standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate, 
 
”Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a «neacceptării argumentelor procurorilor anticorupţie şi tratării acuzaţiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători». Au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, de către magistraţi. De altfel, susţinerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluţii de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunţat soluţii de achitare în cauzele D.N.A. şi care nu au fost anchetaţi, precum şi trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă”,  mai precizat instituţia. 
 
DNA transmite şi că nu a existat o disproporţie privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. şi care vizau magistraţi, faţă de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competenţa unităţii de parchet;
 
”În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor şi procurorilor trimişi în judecată. În perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar în aceeaşi perioadă au fost condamnaţi 100 de magistraţi (47 de procurori, 52 de judecători şi 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistraţi se află în continuare în diferite faze de judecată. În acelaşi timp, după pierderea de către D.N.A. a competenţei privind infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi (octombrie 2018) şi până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupţie”, au mai precizat procurorii. 
 
DNA a transmis că nu solicită, după desfiinţarea secţiei speciale, cometenţa exclusivă în dosarele cu magistraţi. 
 
”D.N.A. nu a avut şi nu solicită competenţa exclusivă pe infracţiunile săvârşite de magistraţi. Procurorii D.N.A. sunt specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate corupţiei, iar în cazul săvârşirii, de către magistraţi, a altor infracţiuni, competenţa de urmărire penală  ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii D.N.A.). Solicităm oamenilor politici să se abţină de la atacuri publice nefondate împotriva D.N.A. de natură să afecteze imaginea instituţiei noastre  şi credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt”, au mai transmis procurorii. 
 
Liderul de grup al deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a afirmat că formaţiunea este de acord cu desfiinţarea Secţiei speciale, dar nu doreşte ca dosarele să ajungă la DNA, invocând ”abuzuri care au avut loc în trecut” şi faptul că ”este excesiv de suspect” faptul că DNA a produs ”un număr atât de mare de dosare pentru judecători” 
 
 
 
 
 
 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.