Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) anunţă, marţi seară, că va solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze dacă publicarea masivă a unor documente şi informaţii din dosarul Black Cube ar putea aduce atingere intereselor justiţiei, precizând că apărătorii fostului ofiţer SRI Iulian Dragomir sunt singurele persoane care au avut acces la copii ale celor 13 volume ale dosarului.
"La fel ca în toate dosarele aflate în lucru care au suscitat interesul opiniei publice, şi în cazul dosarului intitulat de presă «Black Cube», DIICOT a relaţionat cu mass-media în mod echitabil şi transparent, în limitele impuse de către Codul de Procedură Penală şi de Ghidul emis de către CSM în această materie", arată reprezentanţii DIICOT.
Procurorii susţin că singurele persoane care au primit, în mod legal, copii ale celor 13 volume pe care le conţine dosarul sunt apărătorii fostului ofiţer SRI Iulian Dragomir.
"După reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului Dragomir Daniel, în conformitate cu dispoziţiile art. 94 alin. 2 din Codul de procedură penală, apărătorii inculpatului au solicitat copii de pe dosarul de urmărire penală, drept care le-a fost respectat. În acest sens, la datele de 28.09.2016, respectiv 12.10.2016, apărătorii inculpatului au primit copii de pe toate cele 13 volume ale dosarului de urmărire penală, inclusiv de pe volumul conţinând răspunsul la comisia rogatorie emis de către autorităţile israeliene. Trebuie precizat că apărătorii inculpatului sunt singurele persoane care au deţinut în mod legal copii de pe actele dosarului cauzei. Cea mai mare parte a actelor dosarului nu sunt documente destinate publicităţii, conform art. 285 din Codul de procedură penală", precizează anchetatorii.
Ei mai arată că mijloacele de probă trebuie interpretate în condiţii de anchetă.
"Supraîncărcarea media cu documente prezentate prematur şi disparat publicului nu poate duce în nici un caz la informarea corectă şi obiectivă a acestuia. De asemenea, platforma oferită zilnic de mass-media pentru interpretarea unor probatorii într-o manieră care nu implică cunoaştere juridică depăşeşte curiozitatea normală a oricărui jurnalist şi încearcă să circumscrie probatoriile dintr-o cauză aflată în lucru la procuror denigrării unor persoane sau luptei dintre alte autorităţi ale statului", susţin procurorii.
Ei spun că în acest mod este pusă presiune pe procuror şi pe judecător şi poate fi alterată prezumţia de nevinovăţie de care se bucură oricare persoană cerecetată.
"În consecinţă, DIICOT va solicita punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza dacă publicarea masivă a unor documente şi informaţii care, potrivit legii, se află într-o fază nepublică, ar putea aduce atingere intereselor justiţiei", mai arată procurorii.
Tribunalul Bucureşti a luat, luni, în discuţie acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi de judecare în procedură rapidă a israelianului Ron Weiner, angajat al firmei Black Cube, trimis instanţei de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în 21 octombrie.
Judecătorul care analizează acordul încheiat cu Ron Weiner, în urma căruia procurorii DIICOT propun ca israelianul să fie condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, a stabilit ca părţile civile din cauză să vină în faţa instanţei şi să spună dacă sunt de acord cu această procedură rapidă de judecare.
Magistratul de la Tribunalul Bucureşti a stabilit următorul termen în 28 noiembrie, când sunt aşteptate să se prezinte la instanţă părţile civile din dosarul "Black Cube”, care să arate dacă Weiner, în raport cu acuzaţiile care îi sunt aduse, ar trebui judecat în procedură normală sau în procedură simplificată, ultima putându-le aduce pedepse mai mici faţă de cele pe care le-ar putea primi dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu ar fi admis de instanţă.
Tot la Tribunalul Bucureşti trebuia să fie luată în discuţie, de către un alt judecător, şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de istaelianul David Geclowicz cu procurorii DIICOT, însă procesul a fost amânat pentru marţi, întrucât nu s-au îndeplinit procedurile de citare cu Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului-şef al DNA, cu Liliana Sabău şi cu Sorin Fusea.
David Geclowicz şi Ron Weiner, puşi sub acuzare în dosarul privind spionarea comunicaţiilor şi hărţuirea familiei şi a unor apropiaţi ai procurorului-şef al DNA, Codruţa Kovesi, le-au spus procurorilor DIICOT că recunosc toate faptele de care au fost acuzaţi în dosarul “Black Cube” şi au semnat un acord pentru a fi judecaţi în procedură rapidă şi a beneficia de pedepse mai uşoare, cu suspendare.
Ron Weiner este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, iar David Geclowicz de complicitate la aceste infracţiuni.
Procurorii au sesizat Tribunalul Bucureşti în vederea analizării celor spuse de cei doi, cererile de judecare în baza acordului de recunoaştere a faptelor fiind înregistrate pe 21 octombrie.
În dosarul “Black Cube” sunt cercetaţi în continuare de procurorii DIICOT fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir şi Yossi Barkshtein, ultimul fiind angajat al firmei israeliene de investigaţii. Dragomir este în arest preventiv din 14 septembrie, iar pe numele lui Barkshtein a fost emis din 8 august un mandat de arestare preventivă în lipsă.
Potrivit procurorilor DIICOT, Daniel Dragomir ar fi luat legătura cu un reprezentant al companiei israeliene Black Cube, căruia i-a spus că vrea denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea lui în judecată de către DNA, cerând demararea operaţiunii "Tornado”.
"În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pentru realizarea unui scop infracţional precis, prin intermediul unei persoane, inculpatul Dragomir Daniel a intrat în legătură cu un suspect în cauză, reprezentant al companiei israeliene cu numele de marcă «BlackCube», căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit, respectiv denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea sa în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie”, arată DIICOT.
Dragomir ar fi avut, în 1 februarie şi 16 martie, întâlniri în Bucureşti cu suspectul D. Z., împrejurări în care cei doi au discutat atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor investigative, informative şi intruzive, inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor, negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, precum şi modalitatea de diseminare în media internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit.
"În perioada martie - aprilie 2016, la solicitarea directă a inculpatului Dragomir Daniel de demarare a operaţiunii «Tornado», din dispoziţia suspectilor D. Z. şi A. Y. şi sub coordonarea directa a suspectului G. F., inculpatul Geclowicz David, fiind în posesia unor suficiente date de stare civilă şi informaţii despre anumite persoane anume vizate, a contactat telefonic în repetate rânduri persoane apropiate şefei D.N.A., şi în continuare, folosindu-se de mijloace frauduloase («scenarii»), au reuşit să-i convingă pe aceştia să le furnizeze datele de contact ale conturilor de e-mail, date pe care inculpatul le-a pus la dispoziţia coinculpatului Weiner Ron, pentru a se continua activitatea infracţională specifică”, potrivit procurorilor DIICOT.
Procurorii DIICOT i-au audiat, ca martori, pe procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi pe membri ai familiei sale. Codruţa Kovesi spunea că au fost date telefoane, insistent, către membrii familiei sale şi către prieteni apropiaţi, timp de o zi şi jumătate, dar că nimeni nu a intrat în dialog cu cei care sunau. Kovesi a precizat că nu i-a fost atacat contul de e-mail.
Omul de afaceri Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, fostul şef al Fujitsu în România au fost şi ei audiaţi, în calitate de martor, în dosarul Black Cube. Numele lui Pescariu şi Florică apar şi în dosarul de la DNA privind licenţele Microsoft, în care sunt vizaţi mai mulţi foşti miniştri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
