DIICOT anunţă, joi, că 19 cetăţeni străini şi 4 români au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi. Gruparea, constituită în 2021, acţiona în parcări de pe Autostrada 1, în judeţele Arad şi Timiş, şi urca persoane în remorcile unor camioane fără ştirea şoferilor. A fost documentat transportul a 250 de migranţi.
”Prin rechizitoriul din data de 10.02.2022, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 23 inculpaţi (19 cetăţeni străini în stare de arest preventiv şi 4 cetăţeni români arestaţi la domiciliu), pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi în varianta agravată (în scopul de a obţine direct sau indirect, un folos patrimonial)”, a transmis, joi, DIICOT.
Procurorii precizează că, în perioada iulie - octombrie 2021, mai mulţi cetăţeni de origine afgană, iraniană şi română au constituit un grup infracţional organizat în scopul transportării, adăpostirii, îndrumării şi transferării de migranţi de origine afro-asiatică, pentru ca aceştia să treacă ilegal frontiera României cu Ungaria pentru a ajunge mai apoi în ţări din Europa de Vest.
Grupul infracţional organizat era structurat pe trei paliere diferite, astfl: după cum urmează:
-
SEGMENTUL DE FINANŢARE ŞI COORDONARE
”În vederea desfăşurării eficiente a activităţii de trafic de migranţi, a fost dezvoltat un segment care să finanţeze activitatea de trafic de migranţi. Sumele de bani erau plătite liderilor de la nivelurile înalte ale grupării infracţionale şi distribuite apoi de aceştia în funcţie de necesităţi şi circumstanţe. În acest sens, a fost folosit mai ales sistemul de împrumut Hawala, dar şi modalităţi clasice de transfer al banilor, prin intermediul unor sisteme de trimitere bani”, precizează DIICOT.
Potrivit sursei citate, unele dintre persoanele specializate în finanţarea activităţii infracţionale de trafic de migranţi sunt persoane cu drept de şedere în România care îşi deschid afaceri comerciale pentru a crea, astfel, un paravan în vederea justificării sumelor de bani transferate pe numele lor (spre exemplu, unul dintre inculpaţi avea deschis un magazin de articole vestimentare în Bucureşti).
-
SEGMENTUL DE ORGANIZAREA A ACTIVITĂŢII ÎN PARCĂRI
”Inculpaţii de origine afgană organizaţi la nivelul II al grupului infracţional acţionau sistematic, folosind acelaşi mod de operare: aceştia se organizau în grupuri prestabilite, în general compuse din patru persoane (care locuiau împreună şi erau, uneori, rude), unul dintre membri fiind un lider cu experienţă mai mare (”şeful de parcare”). Fiecăruia dintre aceste grupuri îi era alocată o anumită parcare de pe Autostrada A1, unde aceştia se deplasau aproape în fiecare noapte, asigurau zona şi verificau ansamblurile rutiere (tiruri) staţionate acolo, iar, odată identificate ansamblurile rutiere potrivite, îndrumau migranţii să se urce clandestin în interior şi să se ascundă”, mai arată DIICOT.
Procurorii precizează că, pentru a fi potrivită activităţii ilicite, remorca unui ansamblu rutier trebuia să poată fi deschisă cu suficientă uşurinţă, fără ca activitatea să fie auzită de şofer sau de alte persoane, să aibă în interior marfă pentru a putea camufla migranţii, dar şi suficient spaţiu pentru aceştia. Inculpaţii îndrumau şi transferau în tiruri grupuri de la două până la opt sau zece persoane într-o singură remorcă.
”Parcările (din judeţele Arad şi Timiş) în care acţionau inculpaţii erau situate pe sensul de ieşire din ţară spre Ungaria, fiind fără relevanţă ţara de origine a ansamblului rutier sau destinaţia finală a acestuia. Odată ajunşi într-un alt stat aflat în vestul Europei, migranţii primeau indicaţii telefonice de la omul de legătură pentru următorul pas în călătoria acestora”, mai arată DIICOT.
3. SEGMENTUL DE TRANSPORT INTERN
Acesta era asigurat de către cetăţeni români, taximetrişti (4 inculpaţi, precum şi alte persoane neidentificate), care, prevalându-se de specificul muncii lor şi de crearea unei aparenţe de legalitate a activităţii de taximetrie, acţionau la solicitarea organizatorilor afgani ai parcărilor, fiind la dispoziţia acestora în permanenţă.
”În concret, şoferii de taxi români erau contactaţi zilnic, în special prin intermediul unei aplicaţii de comunicare, de către ”şefii de parcare”, şi realizau multiple transporturi ale organizatorilor cât şi ale diferitelor grupuri de migranţi. Prin întreaga activitate a grupului infracţional organizat, s-a urmărit obţinerea unor importante foloase materiale pentru fiecare din membrii acestuia”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Potrivit procurorilor, în cadrul dosarului au fost documentate 45 de acte materiale de transport, adăpostire, îndrumare şi transfer ce au vizat un număr de peste 250 de migranţi.
”În cursul urmăririi penale, în vederea documentării activităţii infracţionale, a fost constituită o echipă comună de anchetă (JIT) între România (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara) şi autorităţile judiciare din Republica Federală Germania”, a mai transmis DIICOT.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului Timiş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
