Decizia recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a generat interpretări diametral opuse din partea specialiştilor. În timp ce judecătorul Cristi Dănileţ susţine că CJUE spune foarte clar că Secţiua specială trebuie desfiinţată ”acum şi obligatoriu”, judecătoarea Dana Gârbovan afirmă că decizia Curţii nu impune autorităţilor române desfiinţarea SIIJ.
”CJUE spune clar: «cu SIIJ trebuie să faceţi ceea ce zice în rapoartele MCV». Păi, există un raport MCV din anul 2018 care spune că trebuie să se ţină seama de ceea ce a stabilit Comisia de la Veneţia şi GRECO. Mai există un raport din anul 2019 care reproşează că România nu a făcut asta. Or, Comisia de la Veneţia spune că fără acceptul magistraţilor, SIIJ nu poate exista; iar GRECO spune că SIIJ trebuie desfiinţată. Oricine spune altceva MINTE. Aici nu e vorba de un textuleţ de regulament care este interpretat de unii după cum le dictează interesul. Ci este vorba de ditamai hotărârea europeană care trebuie doar citită. Mai clar decât o spune, nu se poate: «La înfiinţare, SIIJ nu a fost justificată, iar acum trebuie desfiinţată». Iar acest TREBUIE înseamnă ACUM şi OBLIGATORIU”, a scris, joi, pe Facebook, judecătorul Cristi Dănileţ.
Acesta acuză că toţi cei care susţin o altă interpretare a deciziei CJUE au ”legături politice şi penale” care le justifică demersul.
”Uitaţi-vă cum au dinamitat ani de-a rândul DNA şi cât sunt acum de fericiţi cu SIIJ care, însă, nu are niciun fel de activitate notabilă. De ce credeţi că cineva ar susţine o structură ineficientă, dar capabilă să intervină în dosare cu oameni politici la o simplă reclamaţie contra magistratului? Din fericire, democraţia ne permite tuturor să coexistăm în spaţiul acesta. Numai că el este unul de drept, nu de voinţe arbitrare şi interese obscure. Iar dreptul este acum ceea ce CJUE a decis: cu ruşine, trebuie să recunoaştem că România a greşit. Tragem linie, reparăm şi mergem mai departe”, a mai scris judecătorul Dănileţ.
În schimb, Dana Gârbovan susţine, tot într-o postare pe Facebook, că ”CJUE NU a impus Statului Român desfiinţarea SIIJ”.
”Pentru a înţelege în mod corect hotărârea Curţii este important de precizat că, prin sesizările făcute, instanţele de trimitere au cerut CJUE să decidă dacă articolul 2 şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum şi daca Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naţionale care prevede înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specializate care are competenţa exclusivă de a ancheta infracţiunile săvârşite de judecători şi de procurori. CJUE putea decide că normele europene invocate se opun reglementării naţionale ce prevedea înfiinţarea SIIJ, situaţie în care, într-adevăr, Statul Român avea obligaţia fie să desfiinţeze SIIJ, fie să o reorganizeze astfel încât aceasta să corespundă normelor interpretate de Curte. Contrar aşteptărilor unora, precum şi celor anunţate cu mult aplomb de aceştia după decizia CJUE, Curtea NU a decis desfiinţarea SIIJ”, susţine Dana Gârbovan.
Aceasta apreciază că, CJUE, prin hotărârea dată, ”a lăsat instanţele naţionale să decidă dacă garanţiile enumerate prin hotărâre sunt respectate de normele ce reglementează înfiinţarea şi funcţionarea SIIJ”.
Gârbovan afirmă că decizia CJUE impune instanţelor să verifice următoarele aspecte:
1. dacă înfiinţarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei;
2. dacă aceasta este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc că această secţie ar putea fi folosită ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi procurorilor susceptibil să aducă atingere independenţei acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competenţă poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE.
”Prima chestiune ce trebuie subliniată este aceea că dezlegările făcute de Curte sunt la nivel de principiu, având în vedere necesitatea garantării independenţei justiţiei şi a dreptului la un proces echitabil, în toate componentele sale, valabile pentru orice structură de parchet care anchetează magistraţi. În concret, aceasta înseamnă că acelaşi test cerut de CJUE în cazul SIIJ, prin care să se asigure, printre altele, independenţa de orice ingerinţă sau influenţă politică sau de altă natură, trebuie făcut pentru oricare din parchete/secţiile parchetelor ce au/ar avea competenţa anchetării judecătorilor, fie că e vorba de DNA, DIICOT sau o altă structură de parchet”, mai scris Gârbovan.
Aceasta consideră că a doua chestiune ce se impune a fi lămurită este de ce CJUE nu a decis ea însăşi dacă cerinţele menţionate de ea sunt sau nu respectate de legislaţia privind înfiinţarea şi funcţionarea SIIJ.
”Întrebarea este cât se poate de legitimă, pentru că toate argumentele pro şi contra au fost trimise Curţii, fiecare parte pronunţându-se pe larg cu privire la aceste chestiuni. Or, teoretic, Curtea ar fi trebuit să aibă suficiente elemente pentru a da câştig fie unei părţi, fie celeilalte. Cu toate acestea, CJUE a refuzat să îşi asume concluzia că normele europene se opun înfiinţării SIIJ şi a transmis instanţelor naţionale că trebuie să efectueze ele însele o analiză aprofundată şi serioasă pe baza criteriilor amintite”, mai scrie Dana Gârbovan.
Aceasta răspunde şi la înbtrebarea ”De ce a ales CJUE această cale?”
”Deşi i s-a cerut, CJUE a refuzat să tranşeze ea însăşi chestiunea, tocmai pentru că nu a avut certitudinea că i s-a prezentat de către toate părţile un tablou complet şi corect al situaţiei de fapt şi drept pe această temă, având în vedere şi poziţia divizată a sistemului de justiţie pe această temă (…) În concluzie, nu doar că CJUE nu a cerut desfiinţarea SIIJ, aşa cum manipulativ afirmă unii, ci a enunţat o serie de condiţii şi garanţii pe care o unitate de parchet ce investighează magistraţi trebuie sa le aibă, inclusiv contra oricăror influenţe politice, iar instanţele naţionale trebuie să se pronunţe exact pe acest aspect”, a mai scris Dana Gârbovan.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, marţi, în legătură cu Secţia specială, că revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
