Curtea de Apel Constanţa consideră că proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care se face ”în mod netransparent” şi în ”regim de urgenţă”, este ”nejustificată”, iar legislaţia penală trebuie să realizeze un ”echilibru” între ”nevoia societăţii de angajare a răspunderii penale” pentru persoanele care au săvărşit infracţiuni şi ”drepturile fundamentale” ale acestora.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, în data de 18 ianuarie, instanţelor de judecată Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse şi pe cel pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, pentru exprimarea unui punct de vedere până la data de 20 ianuarie.
Curtea de Apel Constanţa a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, care este poziţia instanţei referitoare la cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului.
Acordarea graţierii colective nu poate constitui obiectul unei ordonanţe de urgenţă, acest act de clemenţă reprezentând atributul exclusiv al Parlamentului, a precizat Curtea de Apel Constanţa.
“Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor legale şi constituţionale enunţate, graţierea colectivă se acordă doar de către Parlament şi numai prin lege organică, aceasta nu poate forma obiect al delegării legislative, Guvernul neputând să îşi aroge, în mod unilateral, o atribuţie care nu îi este conferită prin lege şi Constituţie. (…) Prin urmare, emiterea unei ordonanţe de urgenţă, care încalcă atributul puterii legiuitoare şi intervine în domeniul unei legi organice, contravine Constituţiei şi legislaţiei speciale în domeniu, graţierea colectivă neputând forma obiect al delegării legislative, prin însuşirea de către puterea executivă a unui act de clemenţă pus la dispoziţia exclusivă a puterii legislative”, se arată în comunicat.
De asemenea, în privinţa modificărilor aduse Codului Penal tot prin ordonanţă de urgenţă judecătorii Curţii de Apel Constanţa spun că şi acest domeniu de referinţă cade în sarcina Parlamentului, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora fiind reglementate numai prin lege organică.
Curtea de Apel Constanţa susţine că în situaţia de faţă, nu există o lege specială de abilitare care să permită Guvernului a emite ordonanţe de urgenţă în domeniile de referinţă şi care să precizeze, în mod obligatoriu, şi data până la care se pot emite ordonanţe, condiţie necesară în cazul ambelor acte normative enunţate.
Judecătorii Curţii de Apel Constanţa mai notează că ordonanţa de urgenţă privind graţierea nu este însoţită de un studiu de impact asupra infracţiunilor care generează suprapopularea locurilor de detenţie din România.
“Ordonanţa de urgenţă privind graţierea nici nu este însoţită de un studiu de impact asupra infracţiunilor care generează suprapopularea locurilor de detenţie din România, obiect al graţierii colective constituindu-l chiar infracţiuni cu un impact negativ asupra vieţii economice şi sociale, lipsită de oportunitate şi extrem de criticabilă fiind şi dispoziţia de a include în sfera de incidenţă a graţierii parţiale pedepsele de orice natură aplicate unor categorii de condamnaţi, cum sunt cei prevăzuţi de art. 2, potrivit art. 3 alin. 4 din ordonanţă”, mai precizează sursa citată.
Judecătorii constănţeni spun că în acel proiect se remarcă stabilirea unei limite maxime a închisorii de cinci ani drept condiţie a graţierii totale a unor pedepse aplicate indiferent de modalitatea de executare dispusă de instanţă.
Totodată, iniţiatorii proiectului, se mai arată în comunicat, includ în aria de incidenţă a graţierii infracţiunile prin care noul Cod penal şi unele legi penale speciale, modificate, s-au dovedit a fi mai favorabile inculpaţilor şi care au permis aplicarea unor pedepse de până la cinci ani închisoare, identificându-se în primul rând infracţiunile de abuz în serviciu.
“În cazul acestor din urmă infracţiuni, opţiunea autorilor ordonanţei nu are la bază raţiuni de politică penală, deoarece în România ultimilor ani infracţiunea de abuz în serviciu cunoaşte o recrudescenţă fără precedent, graţierea unor pedepse aplicate pentru acest gen de infracţiuni nefăcând decât să încurajeze perpetuarea încălcării legii de către diferiţi funcţionari publici şi alte categorii de funcţionari”, susţin judecătorii Curţii de Apel Constanţa.
Conform sursei citate, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi uciderea din culpă şi vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoarea socială fundamentală.
“Prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni, precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală, ocrotită atât de legislaţia internă, cât şi de legislaţia internaţională la care România este parte, cel mai recent şi elocvent exemplu constituindu-l cauza care în spaţiul public actual a primit denumirea generică de „Colectiv”. De asemenea, surprinde şi faptul că, în cazul condamnaţilor prevăzuţi de art. 2 din ordonanţa de urgenţă, nu este impusă drept condiţie a graţierii achitarea despăgubirilor stabilite prin hotărârea penală definitivă, neexistând motive rezonabile pentru care aceste persoane să poată beneficia de graţiere în condiţii mai favorabile decât altele, potrivit art. 3 alin. 3 din ordonanţă”, mai arată judecătorii Curţii de Apel Constanţa.
Ei consideră că dacă este condiţionată punerea în mişcare a acţiunii penale de plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul abuzului în serviciu atunci norma de incriminare îşi pierde din eficienţă.
“În condiţiile unor fapte ce pun în lumină încălcarea din culpă de către un funcţionar public sau un alt funcţionar a unei îndatoriri de serviciu, prin care s-a cauzat o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, preocuparea autorilor reglementării de a abroga infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal, apare ca neîntemeiată, câtă vreme aceste fapte sunt numeroase, sub aspectul tipologiei lor, pot produce prejudicii însemnate persoanelor vătămate, iar prin eliminarea lor ca infracţiune anumiţi funcţionari pot căpăta o poziţie privilegiată în raport cu alte categorii de salariaţi, ale căror fapte comise din culpă continuă a fi incriminate ca infracţiuni în Codul penal sau diferite legi speciale”, precizează comunicatul.
Judecătorii Curţii de Apel Constanţa apreciază că promovarea celor două acte normative ”în mod netransparent” şi ”în regim de urgenţă”, fără o ”evaluare obiectivă”, este ”nejustificată”.
“În concluzie, proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, într-un mod netransparent, în regim de urgenţă, în lipsa unei fundamentări aprofundate, punctuale şi riguroase, precum şi în absenţa unei evaluări obiective, care să ateste o nevoie socială actuală, reală şi imperioasă, este nejustificată, în condiţiile în care legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoile societăţii de angajare a răspunderii penale pentru persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor inculpate ori aflate în executarea pedepselor, echilibru pe care modificările legislative preconizate riscă să îl altereze”, se precizează în comunicat.
De asemenea, sursa citată mai arată că nu se justifică promovarea actelor normative prin ordonanţe de urgenţă.
“Având în vedere prevederile constituţionale şi legale evocate, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, ce suferă în mod vizibil de o lipsă de consultare prealabilă şi de o manieră transparentă a opiniei publice şi entităţilor implicate în aplicarea lor”, au mai precizat judecătorii Curţii de Apel Constanţa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
