CSM a anunţat joi că lansează procesul de consultare a magistraţilor cu privire la modificările Codului penal, Codului de procedură penală şi a celui de procedură civilă, propunerile venite din sistemul judiciar urmând să fie centralizate pentru a fi elaborat "un punct de vedere detaliat pentru fiecare proiect în parte".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Prin adresa nr. 4c-32/466 din 19.04.2018, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a transmis Consiliului proiectele de modificare şi completare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aflate în procedură parlamentară la această comisie. În raport de importanţa şi implicaţiile demersului legislativ, Consiliul a apreciat necesară consultarea, în prealabil, a tuturor magistraţilor din sistemul judiciar, urmând ca aceste proiecte de acte normative să fie transmise, în acest sens, către instanţe şi parchete", transmite CSM.

Conform instituţiei, observaţiile şi propunerile formulate de instanţe şi parchete vor fi centralizate la nivelul Consiliului, acesta urmând să emită ulterior un punct de vedere detaliat, pentru fiecare proiect în parte.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a decis joi ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal şi Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai. Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea "normalizarea vieţii în România".

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate. Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.